Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 240/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.240/AS
Ședința publică din 15 septembrie 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 3: Gabriel Lefter
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta - reclamantă, domiciliată în C,-,.1A,.C,.2,.100, împotriva sentinței civile nr.42/AS/28.01.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-,având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 08.09.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 15.09.2009, când a pronunțat următoarea soluție;
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-, astfel cum a fost precizată, reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei nr.-/14.01.2008 și obligarea pârâtei la plata drepturilor de pensie recalculate începând cu data de 01.08.2002 și nu cu data de 01.12.2005 cum eronat s-a menționat în decizie.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat, pe de o parte că prin decizia contestată nu s-a procedat la recalcularea corectă a pensiei, iar pe de altă parte că data plății drepturilor de pensie a fost menționată în mod greșit ca fiind cea de 01.12.2005, când corect ar fi fost data de 01.08.2002, respectiv data împlinirii vârstei de 55 ani de la care avea vocație de pensionare.
Pârâta și-a precizat poziția procesuală pe calea întâmpinării, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că:
Reclamanta a solicitat înscrierea la pensie cu cererea de pensionare nr. 42664/29.11.1999 dreptul la pensie fiind stabilit prin decizia nr.-/28.02.2000 emisă în baza Legii nr.3/1977 fără nicio penalizare a drepturilor de pensie.
Codificare eronată, corespunzătoare unei pensionării în temeiul Legii nr.2/1995 menționată în cuprinsul acestei decizii, a fost ulterior corectată prin emiterea deciziei din 01.08.2005.
Procedând la recalcularea dreptului de pensionare conform OUG nr.4/2005 asiguratei i s-a determinat un punctaj de 0.99285.
Ulterior, în baza sentinței civile nr.449/13.12.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- rămasă irevocabilă prin decizia nr.-/05.09.2007 dreptul de pensie al reclamantei a fost recalculat, astfel încât, începând cu 01.08.2005 aceasta a primit o pensie de 310 lei, corespunzător unui punctaj de 1.04796.
În baza acestui din urmă punctaj pentru perioada august 2005 - septembrie 2007 s-au calculat diferențe în sumă de 769 lei.
Decizia contestată a fost emisă în temeiul dispozițiilor OUG nr.4/2005 pentru ca reclamanta să poată beneficia de majorările valorii punctului de pensie, așa cum a fost stabilit în baza hotărârii judecătorești mai sus enunțate.
Diferențele rezultate în urma recalculării pentru perioada noiembrie 2007 - ianuarie 2008, în cuantum de 436 lei au fost achitate reclamantei în februarie 2008.
Astfel reclamanta a încasat lunar o pensie de 436 lei cuvenită în urma majorării punctului de pensie fiind de 567 lei pentru lunile noiembrie și decembrie 2007, iar pentru luna ianuarie 2008 de 610 lei.
În susținerea și dovedirea celor solicitate, părțile au depus înscrisuri la dosarul cauzei, respectiv dosarul administrativ și hotărâri judecătorești.
Prin sentința civilă nr. 42/AS/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a respins ca nefondată acțiune.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.-/14.01.2008 reclamantei i s-au recalculat drepturile de pensie în conformitate cu OUG nr.4/2005.
În urma recalculării reclamantei i s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,04796 puncte și un cuantum al pensiei de 310 lei, plata drepturilor urmând a se face potrivit HG nr.1456/2005 începând cu data de 01.12.2005.
Prin prezenta cerere nu s-a contestat punctajul la care s-a ajuns în urma recalculării, reclamanta înțelegând să-și însușească acest punctaj.
Ceea ce se contestă este întinderea dreptului de pensie ca urmare a recalculării și data punerii în plată a deciziei de recalculare.
În ceea ce privește întinderea dreptului de pensie recalculat, s-au reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.76 din Legea nr.19/2000 cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat în perioada de cotizare cu valoarea punctului de pensie.
Prin decizia nr.-/14.01.2008 se arată că valoarea punctului de pensie la 1.12.2005 era de 295.56 lei.
Astfel, în raport de normele legale enunțate cuantumul pensiei recalculate se obține prin înmulțirea punctaj mediu anual de 1,04796 cu valoarea punctului de pensie, respectiv 295,56 lei, rezultând o pensie de 309,73 lei.
Făcând aplicare alin. 3 din art.76 pârâta a întregit fracțiunile de leu în favoarea reclamantei, stabilind o valoare a pensiei de 310 lei.
Astfel, față de susținerile părților și de înscrisurile existente la dosarul cauzei, și luând în considerare dispozițiile legale enunțate, instanța constată că valoarea dreptului de pensie a fost corect stabilit.
Referitor la data punerii în plată a deciziei de recalculare, s-au reținut următoarele:
Art. 1. din OUG nr.4/2005 dispune că " pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Art. 2 din același act normativ prevede că " recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Procedura de recalculare se desfășoară începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență până la data de 1 ianuarie 2006".
De asemenea, rt. 1 alin.1 din HG nr.1456/2005 dispune " potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, se stabilește pentru luna decembrie 2005 ultima etapă de plată a drepturilor de pensie recalculate", iar alin. 2 stabilește că " beneficiază de prevederile alin. (1) persoanele ale căror drepturi de pensie din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, s-au deschis în perioada 1 ianuarie 1997 - 31 martie 2001 inclusiv.
Cum dreptul de pensie al reclamantei s-a născut la data de 01.12.1999 reclamanta s-a încadrat în ultima etapă de plată a drepturilor de pensie recalculate, respectiv decembrie 2005.
Ca atare, majorarea valorii punctului de pensie se calculează potrivit normelor legale enunțate, de la momentul stabilit prin actul normativ enunțat și nu de la momentul îndeplinirii vârstei care conferă reclamantei vocația la pensionare.
De altfel, decizia contestată a fost emisă de către pârâtă tocmai pentru ca asigurata reclamantă să poată beneficia de majorarea valorii punctului de pensie, întrucât punctajul reținut în decizie a fost cel stabilit de instanța de judecată prin sentinței civile nr.449/13.12.2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- rămasă irevocabilă prin decizia nr.-/05.09.2007.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanta.
În motivarea recursului recurenta a arătat următoarele: Legea nr. 2/1995 prevede că femeile care au 25 ani vechime în muncă și vârsta de 55 de ani au fost pensionate în anii 1996 - 1997; a încetat activitatea în data de 23.06.1997 și împlinea 50 de ani în 20.07.1997; a beneficiat de ajutor de șomaj 1,8 ani și de ajutor social 9 luni, în total 2 ani și 7 luni, împlinind 52 ani, 3 luni și 10 zile; întrucât avea 25 ani vechime a solicitat la 15.10.1999 acordarea pensiei anticipate până la împlinirea vârstei de 55 de ani respectiv luna iulie 2002; începând cu luna august 2002 trebuia să primească decizia de recalculare a pensiei ca urmare a trecerii de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă ceea ce nu s-a întâmplat; din 01.12.1999 în prezent primește pensie anticipată iar decizia din 01.12.2005 este un act fals întrucât la acea dată avea 58 ani, 4 luni și 10 zile; în anul 2005 nu a existat nici o lege în România care să prevadă că femeile sunt pensionate la 58 de ani; nu s-a realizat de către pârâtă nici o recalculare a pensiei ca urmare a trecerii de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă; la 01.12.2005 statul român a acordat tuturor pensionarilor o creștere a pensiei de 68 lei; în septembrie 2006 operat o creștere de 5% iar în decembrie 2006 o creștere de 16,8%; în septembrie 2007 operat o creștere de 150.000 - 160.000 lei vechi iar în decembrie 2007 o creștere de 30%; în luna ianuarie a anului 2008 operat o creștere de 7,5% iar în luna octombrie 2008 o creștere de 2%.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Se reține mai întâi că atât cererea introductivă cât și cererea de recurs au un conținut neclar, deși la soluționarea în fond a cauzei s-au solicitat pentru primul termen precizări reclamantei; aceste precizări nu au fost însă formulate, reclamanta depunând cu titlu de precizări note scrise pentru termenul din 24.09.2008 în care arăta că solicită analizarea tuturor dosarelor indicate (înregistrate la Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța ) pentru a primi un singur răspuns, la care s-a referit a fi "cel corect pe care l-am menționat". În aceleași note scrise reclamanta a mai folosit următoarea formulare: "revizuiți dosarele în care îmi cer drepturile, pensionare de la anticipat la limită de vârstă 1 august 2002, legea nr. 2/1995, pensionarea femeilor la vârsta de 55 ani cu 25 ani în câmpul muncii".
În aceste condiții, având în vedere rolul activ la care este îndatorată instanța, aceasta a fost nevoită să determine obiectul acțiunii și criticile care sunt supuse analizei acesteia.
Se mai are în vedere în continuare că în cererea introductivă reclamanta a contestat în mod expres decizia nr. -/14.01.2008.
Din conținutul cererii introductive și a cererii de recurs rezultă că în esență recurenta consideră că decizia contestată este eronată întrucât ar fi trebuit să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă la vârsta de 55 de ani, cu luare în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani astfel cum prevedea Legea nr. 2/1995.
Dar, reclamanta fiind născută la 20.07.1947 (astfel cum rezultă din buletinele de calcul depuse la dosar), a împlinit vârsta de 55 de ani la 20.07.2002. La acea dată, Legea nr. 2/1995 nu mai era în vigoare, fiind abrogată în mod expres de art.198 din Legea nr. 19/2000. Este adevărat că art. 2 alin.4 din Legea nr. 2/1995, la data la care era în vigoare, prevedea că "la împlinirea vârstei de 60 de ani bărbații și de 55 de ani femeile pensia se acordă în cuantum integral", dar aceste prevederi fiind abrogate, la împlinirea de către recurentă a vârstei de 55 de ani nu mai exista un drept al său de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă astfel cum prevedea acest text legal.
Pe de altă parte, până la data la care Legea nr. 2/1995 a fost abrogată, recurenta nu îndeplinise condițiile pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă potrivit prevederilor acestei legi.
Ca urmare, susținerile recurentei cu privire la îndreptățirea sa de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 55 de ani nu sunt întemeiate și nu au un suport legal.
Se mai reține că față de limitele învestirii instanței de fond, în mod corect a reținut aceasta că decizia de pensie contestată este o decizie de recalculare în temeiul OUG nr. 4/2005, iar nu decizia prin care s-a acordat reclamantei pensia pentru limită de vârstă.
Or, condițiile acordării pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv vârsta minimă de pensionare pentru limită de vârstă de 58 ani au fost stabilite prin decizia nr. -/30.11.2005. Numai într-o contestație împotriva acestei decizii se putea analiza corectitudinea stabilirii vârstei minime de pensionare și a stagiului minim de cotizare.
În ceea ce privește majorările pensiilor la care recurenta face referire, nu se indică în concret despre ce majorări este vorba, cu ce titlu au fost ele acordate și prin ce acte normative, astfel încât instanța este în imposibilitate de a analiza temeinicia acestor susțineri câtă vreme nici un temei nu este indicat.
Totuși, se constată că aceste majorări ale pensiei, la care recurenta face referire, corespund ca date de acordare în general unor creșteri ale valorii punctului de pensie stabilite de diverse acte normative. Astfel sunt creșterile punctului de pensie stabilite: prin art.9 din OUG nr. 42/2006 la 339,3 lei începând cu 01.09.2006; art. 11 din OUG nr. 90/2006 la 396,2 lei începând cu 01.12.2006; art.20 din Legea nr. 487/2006 la 396,2 lei din 01.01.2007; art.1 din OUG nr. 40/2007 la 416 lei începând cu 01.09.2007; art. 1 din OUG nr. 111/2007 la 541 lei din 01.11.2007; art.14 din Legea nr. 387/2007 la 581,3 lei din luna ianuarie 2008; art. 1 din OG nr. 26/2008 modificat prin art. II din OUG nr. 108/2008 la 697,5 lei începând cu luna octombrie 2008.
De altfel, din chiar calculele exemplificative expuse de recurentă în fața instanței de fond rezultă contradicții față de situația reală în susținerile reclamantei. Astfel, în notele scrise depuse la termenul din 28.01.2009, reclamanta a arătat că în luna decembrie 2005 s-a acordat de către stat o creștere a pensiei de 68 de lei care adăugată la pensia sa de 227 lei din luna noiembrie ar fi condus la un cuantum al pensiei de 295 de lei însă a primit doar 294 de lei în luna decembrie deci o creștere de numai 67 lei. Or, în luna decembrie 2005, așa cum rezultă din chiar decizia contestată, reclamanta avea un punctaj mediu anual de 0,99285 care, la o valoare a punctului de pensie de 2.955.592 lei vechi (stabilit prin art.24 Legea nr. 512/2004), determina o pensie de 293,44595 lei, rotunjit la 294 lei atât cât rezultă că a primit reclamanta pentru luna decembrie 2005 din cuponul de plată a pensiei depus de către aceasta. Abia prin decizia contestată (din 14.01.2008) s-a stabilit un punctaj de 1,04796 începând din luna decembrie 2005. Ca urmare, în lipsa unei formulări clare și a indicării unor temeiuri de fapt și de drept nu se poate înțelege în ce mod a ajuns reclamanta la calculul prezentat, pe ce se întemeiază aceasta și cum a stabilit că trebuia să primească o pensie mai mare cu 68 de lei față de cea din luna noiembrie.
De altfel, și în cererea introductivă, reclamanta susține că deși nu i s-a făcut nici o "recalculare a pensiei" s-au făcut "recorelări și adăugiri de bani" în ianuarie 2006 în cuantum de 270.000 lei vechi despre care susține totuși că nu i-a primit în realitate, apoi la 1 august 2005 în cuantum de 830.000 lei vechi și la 1 octombrie 2007 în cuantum 220.000 lei vechi; reclamanta a susținut totodată că aceste sume au fost stabilite fără a se emite noi decizii. Se constată astfel că reclamanta are susțineri contradictorii.
Dar, modul de calcul al pensiei raportat la valoarea punctului de pensie și cuantumul pensiei încasate, inclusiv a unor eventuale diferențe rezultate din recalcularea punctajului mediu anual, sunt aspecte care nu au legătură cu legalitatea deciziei de pensie întrucât prin aceasta nu se stabilește cuantumul pensiei în lei cu titlu definitiv ci numai punctajul mediu anual pe baza căruia, lunar, în funcție de modificarea valorii punctului de pensie, se stabilește cuantumul în lei al pensiei în plată, fără a fi nevoie să se emită o nouă decizie de pensie care să indice noul cuantum.
Aceste aspecte privesc punerea în executare a deciziei de pensie iar nu corectitudinea elementelor avute în vedere la stabilirea dreptului de pensie, în esență vârsta de pensionare, stagiul minim de cotizare și stagiul de cotizare realizat așa încât nu pot face obiectul unei contestații împotriva deciziei de pensie, căci valoarea punctului de pensie nu este stabilit de casele județene de pensii prin deciziile de pensie ci prin acte normative care reglementează situația bugetului asigurărilor sociale de stat.
Astfel de aspecte, privind cuantumul drepturilor de pensie plătite, pot face obiectul analizei instanței într-o acțiune în pretenții, cu respectarea celorlalte condiții legale. Astfel, prin decizia contestată stabilindu-se un punctaj de 1,04796 începând din luna decembrie 2005, operează o recalculare a drepturilor de pensie, ocazie cu care se are în vedere acest punctaj raportat la valoarea punctului de pensie astfel cum a evoluat ea în această perioadă. O cerere în pretenții privind aceste eventuale diferențe de drepturi de pensii are o natură juridică distinctă față de o contestație împotriva unei decizii de pensie. Se mai reține că aceste aspecte nu au legătură cu legalitatea deciziei contestate.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenta - reclamantă, domiciliată în C,-,.1A,.C,.2,.100, împotriva sentinței civile nr.42/AS/28.01.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,-, județul C, ca neîntemeiat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.09.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Tehnored.dec.Jud.-/14.10.2009
Tehnored.disp.RD/2ex/ 14.10.2009
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Mihaela Ganea, Gabriel Lefter
