Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 241/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 241/2010
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Mirela Pop
- - - JUDECĂTOR 3: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.889/27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă soțul reclamantei intimate cu procură generală (fila 17 dosar fond), lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar concluzii scrise, copie după carnetul de muncă, copie după decizia nr. -/27.02.2009 și patru cupoane de pensii pentru lunile septembrie.2008, mai și septembrie 2009 și ianuarie 2010, pentru a face dovada că nu i s-a majorat corespunzător pensia.
Arată că nu a primit decizia din 26.03.2009 și nici buletinul de calcul aferent. NU mai are alte cereri de formulat, solicitând respingerea recursului pentru motivele din concluziile scrise depuse la dosar. Cu obligarea pârătei recurente la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub dosar nr-, reclamanta - a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii A solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să se dispună anularea deciziei nr.-/26.03.2009 emisă de pârâtă și să fie obligată A să emită o nouă deciziei de pensionare, care să ia în calcul sporurile de vechime și toxicitate de care a beneficiat reclamanta și perioada lucrată până la data de 1.02.1994.
În motivarea acțiunii a arătat că reclamanta a fost propusă la pensie la data de 1.09.1993 dar că încetarea activității și desfacerea contractului său de muncă au avut loc la data de 1.02.1994 și că pârâta nu i-a luat în considerare la stabilirea drepturilor sale de pensie nici sporurile menționate mai sus și nici perioada lucrată după data de 1.09.1993.
Acțiunea nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta Aas olicitat, în principal, respingerea acțiunii ca fiind tardiv introdusă, iar în subsidiar, respingerea ca nefondată cererii de chemare în judecată.
Sub aspectul tardivității, pârâta a invocat, ca temei legal, prevederile art.51 și urm. din Legea nr.3/1977, iar în ce privește netemeinicia acțiunii, susținut că pretențiile reclamantei nu sunt justificate, întrucât plata pensiei s-a făcut după comunicarea de către unitate a desfacerii contractului de muncă în data de 1.02.2004. Referitor la valorificarea sporurilor de vechime, toxicitate și condiții grele, a susținut că acestea au fost valorificate conform adeverinței nr.46/2008 și că această împrejurare rezultă din buletinul de calcul al pensiei, aferent deciziei, emis la 26.03.2009.
În drept, a invocat art.115-118 Cod proc.civ.
Prin sentința civilă nr.889/27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta A și pe cale de consecință:
- s-a anulat decizia de recalculare a pensiei nr.-/26.03.2009 emisă de pârâta A și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie care să ia în considerare perioada lucrată de reclamantă după data înscrierii la pensie, respectiv intervalul 1.09.1993 - 1.02.1994, și adeverința nr.46/20.02.2008 în privința sporurilor de vechime, condiții grele și toxicitate, cu valorificare de la data nașterii dreptului.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut, după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, că reclamanta a depus dosarul de pensie la data de 1.09.1993, iar plata pensiei s-a făcut în urma comunicării de către unitatea angajatoare a desfacerii contractului individual de muncă al reclamantei, începând cu data de 1.02.1994.
S-a mai reținut că însăși pârâta a recunoscut nevalorificarea intervalului 1.09.1993 - 1.02.1994 și că aceasta a procedat greșit, refuzând luarea în considerare a acestei perioade, deoarece conform prevederilor nr.OUG4/2005, A trebuia să aibă în vedere întreaga perioadă lucrată, care constituie stagiu de cotizare.
În ce privește sporurile dovedite cu adeverința nr.46/26.03.2009, instanța de fond a reținut că, în data de 20.02.2008, reclamanta a depus la sediul pârâtei, o cerere de recalculare a pensiei la care a atașat adeverința menționată.
În baza acestei adeverințe, pârâta a emis o nouă decizie de recalculare, în temeiul nr.OUG4/2005, dar pe care nu a pus-o în plată, așa cum recunoaște prin răspunsul formulat la 24.11.2008 către reclamantă.
S-a mai reținut că ulterior, prin întâmpinare, pârâta a recunoscut că a valorificat adeverința însă nu precizat data punerii în plată a pensiei și nu a depus la dosar decizia de recalculare care să ateste această situație.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul de 15 zile prevăzut de lege, pârâta A criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta -.
În expunerea motivelor de recurs, a susținut că soluția instanței de fond este greșită deoarece pe de-o parte, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției tardivității punctului 2 din acțiunea introductivă, referitor la modificarea datei pensionării, întemeiat pe prevederile art.51 din Legea nr.3/1977, iar pe de altă parte, că sporurile invocate de către reclamantă au fost valorificate la pensie de către pârâta A, aspect dovedit cu buletinul de calcul emis în urma recalculării.
În drept, a invocat art.304/1 Cod proc.civ.
În probațiune, recurenta pârâtă Aad epus adeverința nr.46 din 20.02.2008, buletinul de calcul emis de pârâta A la data de 14.04.2008, copia fișei de pensie cu data propunerii la pensie și copia deciziei inițiale de pensie nr.-/10.01.2004 (13-20).
Prin întâmpinarea depusă, intimata reclamantă - a solicitat respingerea recursului declarat de A și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, nu numai prin prisma criticilor formulate ci și sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată că recursul formulat de pârâta A este fondat, din considerentele care vor fi expuse în continuare:
Reclamanta - s- pensionat conform deciziei nr.- din 10.01.1994 de acordare a pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, cu drepturi stabilite începând cu 1.09.1993, în temeiul Legii nr.3/1977 (17).
Din cuprinsul deciziei de pensionare rezultă că pârâta a dispus potrivit art.51 din Legea nr.3/1977, ca plata pensiei să nu se facă până al comunicarea desfacerii contractului de muncă al reclamantei.
Cum comunicarea de către unitate a deciziei de pensie a reclamantei s-a făcut la 1.02.2004, iar propunerea de pensionare pentru limită de vârstă a fost înregistrată în carnetul de muncă al reclamantei, în data de 1.09.1993, se constată că aspectele critice invocate de către recurenta pârâtă sunt întemeiate și că reclamanta a procedat corect stabilind ca dată a pensiei, data de 1.09.1993.
Din nici o probă de la dosar nu rezultă că reclamanta ar fi desfășurat activitate în continuare, în cadrul " ", în perioada 1.09.1993 - 1.02.1994, pentru a se constata că această perioadă constituie stagiu de cotizare.
În plus, reclamanta nu a contestat în termenul prevăzut de art.52 din Legea nr.3/1977 această deciziei de pensionare, împrejurare față de care mențiunile din cuprinsul acesteia, inclusiv cele referitoare la data stabilirii pensiei, au rămas definitive, conform art.52 alin.5 din această lege. Prin urmare, sub acest aspect, excepția tardivității invocată de către recurentă este întemeiată, instanța de fond apreciind în mod greșit că nu poate fi reținută.
Cât privește valorificarea sporurilor menționate în cuprinsul adeverinței nr.46/20.02.2008, se constată de asemenea că aspectele critice invocate sunt întemeiate, deoarece din cuprinsul buletinului de calcul depus la dosar, la fila 13, și din datele referitoare la carnetul de muncă al reclamantei (14-15), rezultă că aceste sporuri au fost valorificate astfel: sporul de vechime și sporul de condiții grele, au fost valorificate sub formă procentuală, iar sporul de toxicitate, sub forma unei sume de bani lunare, conform adeverinței.
În raport de cele ce preced, se constată că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, împrejurare față de care, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ, Curtea va dispune modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii de asigurări sociale formulate de reclamanta -.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondat recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A împotriva sentinței civile nr.889/27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba, în dosarul nr-.
Modifică sentința atacată, în sensul respingerii în întregime a acțiunii formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii A
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 Februarie 2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. M/
4 ex./ 15.03.2010
Jud. fond. /
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Mirela Pop, Manuela Stoica
