Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 273/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 273/AS
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursurilor civile formulate de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, -,.D,.70 și de recurenta - pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.188/08.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii C, consilier juridic, conform delegației nr.10483/12.10.2009, lipsind recurentul reclamant
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm.pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a evidențiat faptul că ambele recursuri sunt declarate și motivate în termenul legal, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reprezentantul recurentei pârâte Casa Județeană de Pensii C precizează că nu mai are alte cereri, probe de formulat în cauză.
Instanța, având în vedere că recurenta pârâtă nu mai are alte cereri, excepții de ridicat sau probe de administrat, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Având cuvântul, reprezentantul recurentei pârâte Casa Județeană de Pensii C solicită admiterea recursului, cu consecința modificării în tot a sentinței recurate.
Apreciază reprezentantul recurentei pârâte că în mod greșit instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului și a dispus obligarea instituției la emiterea unei noi decizii pentru un punctaj mediu anual.
Mai precizează reprezentantul recurentei pârâte că instanța de fond a ignorat faptul că începând cu data de 01.12.2005, urmare a aplicării dispozițiilor nr.OUG4/2005, reclamantul a beneficiat de un punctaj mediu anual de 1,47094, punctaj mediu anual la care ar fi trebuit să fie adiționate punctajele medii anuale corespunzătoare stagiilor de cotizare fructificate ulterior.
Cu privire la recursul declarat de reclamantul G, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.
CURTEA
Curtea cu privire la recursul civil de față;
Casa Județeană de Pensii Cad eclarat recurs la 22.06.2009 împotriva sentinței civile 188/08.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Împotriva aceleeași sentințe a declarat recurs și G la data de 23.07.2009.
În fapt, reclamantul Gaf ormulat, la 16.08.2007, contestație față de decizia nr. -/13.07.2007 a CASEI JUDEȚENE DE PENSII C, solicitând anularea acesteia și recalcularea punctului de pensie, cu punerea în plată a drepturilor începând cu 01.07.2005, în temeiul deciziilor din 25.05.2006 și 29.05.2006, cu plata de daune-interese materiale și morale și cu cheltuieli de judecată.
În considerente s-a arătat că pârâta a emis decizia din 25.05.2006,privind corectare cuantum și dată deschidere drept, după depunerea de către reclamant a documentelor neluate în considerare la calculul inițial al pensiei; în aceste condiții, punctajul a fost stabilit la 1,60723.
La 29.05.2006, instituția a emis o nouă decizie,privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă, în fapt, de recalculare, după depunerea documentelor justificative privind stagiul adăugat, în urma căreia punctajul a crescut la 1,61312.
Reclamantul a arătat că plata acestor drepturi urma să fie realizată de la 1.07.2005, însă nu a primit drepturile cuvenite în baza deciziilor menționate.
Ulterior, la 13.07.2007 a fost emisă o nouă decizie ( cea contestată ), după depunerea documentelor justificative pentru stagiul adăugat, în urma căreia se calculează incorect un punctaj în plată la o valoare de 1,38393, deci, fără a se ține seama de cele două decizii anterioare ( 1,35780+0,04526 corespunzător stagiului adăugat ).
Reclamantul a depus, la termenul din 19.10.2007, precizări asupra evoluției punctajului său și obiectului cererii sale de chemare în judecată, arătând că:
- la data de 22.06.2005 a depus la CJP C două cereri prin care
solicita, pe de o parte, recalcularea punctajului în baza datelor din adeverințele nr. 512/17.06.2005 a și respectiv, nr. 3327/21.10.2004 a M, pentru cei trei ani lucrați în perioada 05.07.1965 - 27.07.1968, care nu au fost luați în calcul ( fiind emisă astfel decizia nr. -/25.05.2006, pentru punctajul de 1,60723 ), iar pe de altă parte, recalcularea pentru perioada lucrată după ieșirea la pensie ( fiind emisă decizia nr. -/29.05.2006, pentru punctajul de 2,67570, cu adăugarea punctajului aferent stagiului astfel realizat, de 0,08919 ).
- în cursul anului 2005 și în primele 7 luni ale anului 2006, reclamantul a avut în plată o pensie de 451 lei, iar din august 2006 până în dec. 2006 - 477 lei;
- la 26.07.2006 reclamantul a depus la CJP C cererea de recalculare a pensiei pentru perioada lucrată după ieșirea la pensie, pentru care i s-a mai calculat un punctaj de 0,04523 conform deciziei nr. -/13.07.2007;
- în luna septembrie 2007 primit la pensie în plată de 595 lei un plus de 186 lei.
În aceste condiții, reclamantul a solicitat să i se acorde diferențele de drepturi neachitate, rezultate din decizia care a stabilit punctajul la 1,60723 începând cu 01.07.2002 pentru anii 2003 și 2004, corectarea deciziei din 29.05.2006 și punerea ei în plată, în sensul că la calcularea punctajului mediu anual s-a folosit punctajul de la 01.07.2005 ( 1,52393 ), care a fost anulat prin decizia -/06.04.2006, când acesta a fost calculat la 1,38393, la rândul său anulat prin decizia din 25.05.2006.
În mod corelativ, a susținut reclamantul, decizia din 13.07.2007 trebuia să rețină punctajele anterioare, anume, punctajul pentru stagiul adăugat, de 0,04526 care trebuia adiționat cu cel de 1,69642.
Reclamantul și-a precizat, totodată, pretențiile vizând daunele materiale și morale - fila 15.
Prin încheierea din 14.12.2007 a fost admisă, în condițiile art. 1 și 3 din Decretul nr. 167/1958, excepția prescrierii dreptului la acțiune cât privește drepturile de pensie pentru limită de vârstă aferente perioadei 01.07.2002 - 01.08.2004, iar la 11.01.2008 a fost admisă administrarea unei expertize contabile judiciare, având ca obiective:
- verificarea drepturilor de pensie acordate reclamantului conform punctajului de 1,60723, de la 01.08.2004 și respectiv, punctajului de 1,61312 de la 01.06.2005, pe perioada 01.08.2004 - 31.07.2006, în raport de drepturile de pensie acordate pe aceeași perioadă, cu stabilirea eventualelor diferențe rezultate din modul de calcul;
- verificarea punctajului mediu anual stabilit prin decizia nr. -/13.07.2007, cu luarea în considerare a elementelor de calcul aflate la dosarul administrativ și determinarea distinctă a punctajului pentru stagiul adăugat.
Lucrarea a fost depusă la termenul din 12.12.2008, fiind completată la termenul din 20.03.2009.
Prin sentința civilă nr.188/08.04.2009 Tribunalul Constanțaa admis în parte acțiunea reclamantului.
A anulat decizia nr. -/13.07.2007 și a obligat pârâta să emită, în favoarea reclamantului o nouă decizie, în baza cererii de recalculare a drepturilor nr. 24455/26.07.2006, cu plata începând cu 01.08.2006, corespunzătoare punctajului mediu anual de 1, -.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 153 lei reprezentând diferențe de drepturi aferente perioadei 01.08.2004-31.07.2006, precum și suma de 2.924 lei reprezentând diferențe de drepturi aferente perioadei 01.08.2006-01.02.2009.
A obligat pârâta să achite reclamantului, începând cu 01.02.2009, drepturile de pensie corespunzătoare punctajului mediu anual de 1, -.
A respins ca prescrise pretențiile reclamantului, vizând drepturile aferente perioadei 01.07.2002-01.08.2004.
A respins ca nefondat capătul de cerere privitor la plata de daune morale.
A obligat pârâta la plata, către reclamant, a sumei de 900 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a soluționa astfel, instanța a avut în vedere următoarele:
Prin decizia nr. -/6.04.2006 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, emisă în temeiul nr.OUG 4/2005, a fost stabilit un punctaj mediu anual la 1.12.2005 de 1,38393 corespunzător unei pensii de 451 lei; întrucât pensia astfel stabilită a fost mai mică decât pensia aflată în plată, s-a menținut aceasta din urmă
( 451 lei ) - fila 7.
La 25.05.2006 a fost emisă decizia de corectare cuantum și dată deschidere drept, fiind calculat un punctaj de 1,60723 la 01.07.2002 - fila 6. Această decizie nu a fost contestată de către reclamant.
La 29.05.2006 a fost emisă o nouă decizie privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, în temeiul cererii înregistrate sub nr. 23312/22.06.2005 - fila 44.
Astfel, reclamantul a solicitat valorificarea perioadei lucrate după pensionare
( 20.11.2003 - 20.05.20085 ).
Instituția pârâtă a stabilit o pensie de 477 lei, corespunzătoare unui punctaj de 1,61312 ( din care 0,08919 pentru stagiul adăugat ). Reclamantul nu a contestat nici această decizie, iar în cuprinsul acestui act se consemnează un punctaj mediu anual de 1,52393 la 01.07.2005.
La 13.07.2007 a fost emisă decizia de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, stabilindu-se o pensie de 477 lei de la 01.08.2006; punctajul mediu anual astfel stabilit a fost de 1,42919, din care 0,04526 pentru stagiul adăugat.
Între deciziile emise de pârâtă există așadar o neconcordanță sub aspectul punctajului stabilit în favoarea reclamantului, întrucât prin decizia din 25.05.2006 s-a stabilit punctajul mediu anual de 1,60723 - pe care reclamantul l-a menținut până la 01.08.2004, iar prin decizia din 29.05.2006 s-a stabilit punctajul de 1,61312 de la 01.07.2005.
Fiind decizii ulterioare celei care a stabilit un punctaj de 1,38393 de la 01.12.2005 conform OU. nr. 4/2005, prin decizia datată 6.04.2006, instituția pârâtă trebuia să adauge punctajul corespunzător stagiului adăugat la ultimul punctaj acordat reclamantului, anume, 1,61312.
Astfel, așa cum s-a arătat și în cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză, punctajul mediu anual aferent stagiului de cotizare urma a fi de 1,- la 01.08.2006.
Expertiza a stabilit, totodată, diferența de drepturi de pensie neachitată reclamantului pentru perioada 01.08.2004 - 31.07.2006, respectiv, 503,21 lei, din care se vor scădea cele achitate în luna iulie 2006, de 351 lei ( rămânând de plată 153 lei ) - filele 177 și 190.
Expertul a stabilit, deopotrivă, drepturile de pensie la care era îndreptățit reclamantul pe perioada 01.08.2006 - 01.02.2009, respectiv, 26.651,36 lei. Din această sumă rezultă, conform probelor administrate, că reclamantul a primit în aceeași perioadă, o pensie calculată în condițiile art. 76 din Legea nr. 19/2000, corespunzător unui punctaj de: 1,38393 pe perioada 01.08.2006 - 01.09.2007; 1,42919 pe perioada 01.09.2007 - 01.05.2008; 1,51620 pentru perioada 01.05.2008 - 01.02.2009, astfel cum reiese din imaginea de plată a drepturilor de pensie, fiind achitate diferențele de drepturi în iulie 2006, septembrie 2007 și iunie 2008.
Diferența rezultată din suma ce trebuia achitată și cea efectiv achitată reclamantului este, în acest caz, pentru perioada 01.08.2006 - 01.02.2009, de 2.924 lei.
Având în vedere toate aceste considerente, constatând că acțiunea reclamantului fondată de prevederile art. 87 din Legea nr. 19/200 este întemeiată, în sensul că decizia contestată nu este conformă realității cât privește punctajul mediu anual la care era îndreptățit, a fost admisă astfel cum a fost formulată.
În considerarea soluției privind dreptul reclamantului de a-și formula pretențiile în termenul general de prescripție, au fost respinse ca prescrise pretențiile vizând drepturile aferente perioadei 01.07.2002-01.08.2004.
Aspectul referitor la plata de daune materiale a fost soluționat prin acordarea diferențelor de drepturi neachitate, nefiind de altfel făcute alte precizări în legătură natura și cuantumul acestora; cât privește însă cererea de obligarea a pârâtei la plata de daune morale, instanța va reține că în speță nu s-a probat existența unui prejudiciu de ordin moral, prin atingerea adusă valorilor nepatrimoniale (demnitate, imagine publică), situație față de care se va reține că reclamantul nu poate pretinde plata unor sume cu acest titlu fără o justă fundamentare. Pentru aceste considerente, va respinge ca nefondat capătul de cerere privitor la plata de daune morale.
În temeiul art. 274 cod proc. civilă, a fost obligată pârâta la plata, către reclamant, a sumei de 900 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
1. Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de Casa Județeană de Pensii a vizat în esență următoarele:
Punctajul mediu anual de 1,- pentru care instanța a obligat recurenta la emiterea unei noi decizii și acordarea drepturilor de pensie aferente este în mod greșit stabilit întrucât nu s-a ținut seama de dispozițiile hotărârii de guvern nr.1474/12.12.200 și nici de dispozițiile OUG 4/2005.
2. Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de Gav izat în esență modalitatea de soluționare a capătului de cerere având ca obiect daune morale din perspectiva dispozițiilor art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 47 și 52 din Constituția României, prin trenarea nejustificată a procesului pe rolul instanței de judecată.
A susținut că în mod eronat a reținut Tribunalul Constanța împrejurarea că nu aprobat existența nici unui prejudiciu moral fără a se avea în vedere că spre deosebire de celelalte despăgubiri civile care presupun un suport probator, în privința daunelor morale nu se poate apela la proba materială, judecătorul fiind singurul care în raport de consecințele suferite de partea vătămată va aprecia o anumită sumă globală care să completeze prejudiciul moral cauzat.
A învederat de asemenea că sănătatea i-ar putea fi afectată de-a lungul procesului, ca urmare a stresului la care a fost supus prin purtarea procesului.
A invocat de asemenea incidența dispozițiilor art.47 din Constituție și art. 52 din legea fundamentală.
Recursul reclamantului nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Reclamantul recurent este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă, litigiul fiind determinat de nemulțumirea acestuia de punctajul mediu acordat prin Decizia -/13.07.2007.
Deși sesizarea instanței s-a făcut în august 2007 solicitarea probei cu expertiză contabilă s-a făcut la 11.01.2008, la aproximativ 5 luni de zile de la declanșarea litigiului.
În cauză s-a întocmit raportul de expertiză, s-a înlocuit expertul inițial desemnat, respectiv cu expertul (cel dintâi nemaifigurând pe lista experților activi).
Întrucât expertul contabil a fost delegată în anul 2008 în localitatea, a fost admisă cererea acesteia de înlocuire, fiind nominalizat expertul, care însă din ianuarie 2008 nu mai figura pe lista experților activi, fiind nominalizat în final expertul contabil, în luna iunie 2008.
Expertul nu a putut efectua expertiza întrucât deși a solicitat reclamantului să depună documentația cu privire la care apreciază că are relevanță în cauză, nu a mai luat legătura cu expertul, astfel că a fost încuviințată cererea de înlocuire cu expertul.
Se poate cu ușurință observa că prelungirea demersului judiciar în fața Tribunalului s-a datorat în parte reclamantului( prin solicitarea cu întârziere a probei cu expertiză și nedepunerea înscrisurilor relevante în fața expertului ) și în parte unor motive obiective, datorită împrejurării că unii dintre experți nu mai efectuau expertize, nemaifiind activi iar altul a fost delegat în anul 2008 în altă localitate).
Recurentul nu justifică daunele morale solicitate nici din perspectiva disp.art.47 din Constituție întrucât nu s-a îngrădit dreptul la pensie al acestuia, reclamantul fiind beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă, ceea ce se discută aici fiind nemulțumirea cu privire la cuantumul lunar al punctajului mediu, urmare emiteri deciziilor succesive de recalculare.
Pe de altă parte, dacă în concret ar rezulta diferențe de pensie din recalculare, reclamantul are posibilitatea de a solicita obligarea la plata acestora, reactualizate cu indicele de inflație.
În fine, nu se pot pretinde daune morale ca o compensație pentru drepturi pretinse cu depășirea termenului de prescripție, întrucât rațiunea acordării daunelor morale este aceea de a acoperi suferința reclamantului pricinuită urmare nesoluționării cererii și nu de reparare a vreunui prejudiciu material.
Pe cale de consecință Curtea va respinge acest recurs ca nefondat, în baza art. 312.pr.civ.
Recursul Casei Județene de Pensii este fondat și va fi admis pentru următoarele considerente:
Prin cererea adresată Tribunalului Constanța reclamantul Gac ontestat decizia de pensionare -/13 iulie 2007.
Cu toate acestea, instanța de fond, luând în considerare concluziile raportului de expertiză a obligat pârâta să plătească reclamantului diferențe bănești începând cu 1.08.2004.
Procedând astfel s-a adus atingere deciziilor -/06.04.2006 care stabilesc un punctaj mediu anual de 1,38393 începând cu 01.12.2005, precum și deciziei -/29.05.2006, care a stabilit un punctaj mediu anual de 1.61312 pentru perioada 01.07.2005 - 01.08.2006, fără a observa că obiectul litigiului l-a reprezentat contestarea numai a deciziei -/13.07.2007, celelalte decizii nefăcând obiectul contestației.
În această situație, deciziile neatacate, chiar dacă ar fi cuprins elemente ce îl nemulțumeau pe reclamant, nu mai puteau face obiectul analizei, ele fiind definitive(conform art. 88 din Legea 19/2000) prin neatacare în termenul de 45 de zile de la comunicare, termen imperativ stipulat de art. 87 din Legea 19/2000.
Pe de altă parte, hotărârea este nelegală și prin prisma luării în considerare a expertizei contabile, fără a observa faptul că începând cu 01.12.2005, urmare aplicării OUG 4/2005 s-a realizat un proces de recalculare a pensiilor de la acest punctaj definitiv(urmare necontestării), urmând a se efectua cererile de recalculare prin eventuale adăugiri de stagii fructificate ulterior în temeiul art. 95 din Legea 19/2000.
Expertiza întocmită în cauză nu a avut în vedere respectarea principiilor instituite de OUG 4/2005 și de faptul că reclamantului i s-a stabilit un punctaj definitiv prin aplicarea acestui act normativ, punctaj care, necontestat fiind constituia punctul de plecare pentru orice cereri ulterioare.
Astfel, în conformitate cu disp.art.7 din OUG 4/2005 Decizia emisă în temeiul acestui act normativ poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale din care rezultă alte date și elemente decât cele avute în vedere la recalculare.
Depunerea unei asemenea cereri se poate face în termen de 5 ani de la data plății drepturilor recalculate.
Revizuirea din oficiu și contestarea deciziei emisă în temeiul OUG 4/2005 urmează procedura instituită de legea 19/2000 sub aspectul termenului, fiind însă posibilă depunerea unei cereri în baza actelor doveditoare, depusă de pensionar, care atestă altă situație decât cea reținută în Decizia -/06.04.2006, în termen de 5 ani de la data plății recalculate.
Se impune deci admiterea prezentului recurs, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea refacerii raportului de expertiză ținând cont de toate datele de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul reclamantului, domiciliat în C,-, -,.D,.70 împotriva sentinței civile nr.188/08.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul nr- în contradictoriu cu recurenta - pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-.
Admite recursul pârâtei. Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.10.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.-jud.-/09.11.2009
- gref.-
2 ex./16.11.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm dosarul nr- al Curții de Apel Constanța, privind recursurile civile formulate de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, -,.D,.70 și de recurenta - pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.188/08.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, întrucât prin decizia civilă nr.273/AS/13.10.2009 Curtea a respins recursul reclamantului, a admis recursul pârâtei, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol, Jelena Zalman