Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 66/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 66/R-CA
Ședința publică din 13 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.83/AS din 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-contestator Văduvan, personal și consilier juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii A, în baza delegației de împuternicire depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Se comunică recurentului-contestator copie de pe întâmpinarea formulată de intimata Casa Județeană de Pensii
Recurentul-contestator arată că nu solicită termen întrucât a luat cunoștință de întâmpinarea formulată de intimata Casa Județeană de Pensii Susține că întâmpinarea a fost depusă la data de 09 mai 2008, cu depășirea termenului legal, aceasta având obligația de aod epune la dosar cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată. Solicită decăderea intimatei din dreptul de aof ormula.
Solicită proba cu înscrisuri, respectiv adresa nr. 4109 /SP/ 01.03.2006 emisă de Casa Județeană de Pensii A, pe care o depune în copie la dosar și comunică un exemplar și reprezentantului intimatei și extras din Legea nr.164 din 07.04.2001.
Reprezentantul intimatei având cuvântul, solicită respingerea cererii recurentului-contestator ca fiind neîntemeiată.
Curtea respinge cererea de decădere din dreptul de a formula apărări și având în vedere că recurentul-contestator a luat cunoștință de conținutul întâmpinării, apreciază că această cerere este lipsită de interes.
Constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestuia.
Recurentul-contestator susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, casarea sentinței și reținerea cauzei spre judecare la instanța de recurs.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata Casa Județeană de Pensii A solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de Tribunalul Argeș, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și susținute oral în ședință.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că la data de 27.12.2006 Văduvan a formulat contestație împotriva deciziei nr.R/11297/07.12.2006 prin care intimata Casa Județeană de Pensii A i-a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă.
Contestatorul a solicitat anularea deciziei și obligarea intimatei la înscrierea sa la pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii pentru următoarele motive:
Din documentele aflate în dosarul de pensie rezultă că a lucrat ca militar activ în cadrul Ministerului Administrației și Internelor și ca salariat în cadrul administrației publice a localității
Deși potrivit adeverinței nr.36450/05.05.2004 eliberată de Aad esfășurat activitate în grupa I de muncă o perioadă de 14 ani și 5 luni, la rubrica stagiu de cotizare în grupa I de muncă intimata nu a menționat în decizie niciun interval de timp.
De aici a ajuns la concluzia că solicitantul pensiei din sistemul public nu a împlinit vârsta standard de pensionare.
Procedând astfel, casa de pensii a încălcat prevederile art.194 pct.(1) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora între sistemul public de pensii și sistemul pensiilor militare se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă.
Au mai fost ignorate prevederile art.194 pct.3 și 167 din lege și cele ale Ordinului nr.340/2001 deoarece nu a fost valorificată activitatea desfășurată în grupa I de muncă spre a se proceda la reducerea vârstei standard de pensionare.
Un alt motiv de nelegalitate a deciziei este, în opinia contestatorului, acela că nu au fost avute în vedere la determinarea stagiului asimilat stagiul militar d e 7 luni și 7 zile și perioada de 2 ani, 10 luni și 23 de zile în care a fost elev la școala militară de ofițeri.
Aceste perioade necontributive sunt asimilate stagiului de cotizare potrivit art.38 lit.b și c din lege.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Aaf ormulat următoarele apărări:
La data solicitării înscrierii la pensie pentru limită de vârstă - 20.07.2006 - contestatorul avea vârsta de 56 ani și 11 luni și un stagiu de cotizare de 40 ani, 1 lună și 29 zile, din care 13 ani, 5 luni și 18 zile în condiții normale de muncă în sistemul public de pensii, 19 ani, 8 luni și 11 zile în sistemul militar d e pensii și un spor de grupă în sistemul militar d e pensii de 7 ani.
Prin decizia nr.R/11297/07.12.2006 s-a respins cererea contestatorului de înscriere la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare deoarece vârsta acestuia a fost mai mică decât vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr.19/2000, iar stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii a fost mai mic decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.
Potrivit anexei nr.9 la nr.304/2001 vârsta standard de pensionare la care contestatorul poate fi înscris la pensie pentru limită de vârstă este de 64 ani și 10 luni, iar stagiul complet de cotizare este de 34 ani și 8 luni.
Perioada în care contestatorul a desfășurat activitate în grupa I de muncă, fiind ofițer în cadrul unor unități ce aparțin Ministerului Administrației și Internelor nu a putut fi avută în vedere la reducerea vârstei standard de pensionare întrucât a fost desfășurată ca asigurat al sistemului de pensii militare și nu al celui public de pensii în cadrul căruia solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
Afirmația este susținută și de decizia nr.355/10.10.2002 a Curții Constituționale privitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.41, 1671și art.194 din Legea nr.19/2000, în conținutul căreia se reține că trebuie îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.41 de vârstă standard de pensionare, stagiu minim de cotizare și stagiu complet de cotizare în vederea acordării pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii și că reducerea vârstei standard de pensionare operează în cadrul aceluiași sistem de pensii. S-a mai reținut în decizia menționată că potrivit art.194 din lege se recunosc reciproc stagiile de cotizare în vederea deschiderii drepturilor la pensie, însă prestațiile de asigurări sociale în sistemul public de pensii se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
Aceasta înseamnă că deși cele două sisteme de pensii își recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, pensia pentru limită de vârstă se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
Cât privește stagiul militar d e 7 luni și 7 zile, acesta va fi avut în vedere ca stagiu asimilat stagiului de cotizare, conform art.38 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, la îndeplinirea condițiilor pentru înscrierea la pensie doar dacă se va face dovada că acest stagiu nu a fost valorificat la stabilirea drepturilor de pensie din sistemul de pensii militare.
Și pentru perioada de 2 ani, 10 luni și 23 zile în care a fost elev al școlii militare de ofițeri contestatorul trebuia să facă dovada că această calitate este similară cu aceea de absolvent al unei instituții de învățământ universitar de zi și că respectiva perioadă nu a fost avută în vedere la stabilirea drepturilor de pensie din sistemul militar d e pensii.
Prin sentința civilă nr.83/AS/30.01.2008, Tribunalul Argeșa respins contestația, reținând în fapt următoarele:
La data de 20.07.2006 contestatorul a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare, datorită activității desfășurată în grupa I de muncă, în sistemul de pensii militare.
În susținerea cererii de înscriere la pensie a depus adeverința nr.36450/05.05.2004 a, din care rezultă că acesta a desfășurat 14 ani și 5 luni activitate în grupa I de muncă, în sistemul de pensii militar.
La data solicitării înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, contestatorul avea vârsta de 56 ani și 11 luni și un stagiu de cotizare de 40 ani, 1 lună și 29 zile, din care 13 ani, 5 luni și 18 zile în condiții normale de muncă, în sistemul public de pensii și 19 ani, 8 luni și 11 zile, în sistemul militar d e pensii și un spor de grupă în sistemul de pensii militar d e 7 ani.
Cum la data de 20.07.2006 contestatorul avea doar vârsta de 56 ani și 11 luni și vârsta standard de pensionare prevăzută de art.41 din Legea nr.19/2000 este de 64 ani și 10 luni, în mod legal cererea acestuia de înscriere la pensie pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii a fost respinsă.
Potrivit art.194, între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, precum și a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.
În situația prevăzută la alin.1, prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem. Așadar, recunoașterea reciprocă a stagiilor de cotizare între cele două sisteme de pensii se realizează doar pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, invaliditate și urmaș și nu pentru înscrierea la pensie anticipată, anticipată parțială sau pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă, în sistemul de pensii militare.
Deși cele două sisteme de pensii își recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, pensia pentru limită de vârstă, inclusiv alte drepturi de asigurări sociale în sistemul public, se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem, pe când dispozițiile Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod egal tuturor asiguraților care se află în situațiile prevăzute de acestea.
Acesta a fost și motivul pentru care, în mod corect, Tribunalul București, prin sentința civilă nr.2233/03.04.2007, pronunțată în dosarul nr-, definitivă și irevocabilă, a admis contestația formulată de către contestator și a obligat Casa de Pensii a să procedeze conform Legii nr.164/2001, la înscrierea acestuia, la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, datorită unei activități de peste 19 ani, desfășurați în grupa I de muncă, în sistemul de pensii militare.
Prin urmare, întrucât contestatorul a desfășurat o activitate în grupa I de muncă, în sistemul de pensii militar, sistem la care chiar s-a cotizat suplimentar și nu activitate în grupa I de muncă în sistemul public de pensii, reglementat de Legea nr.19/2000, acesta are dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei de pensionare, doar din sistemul militar d e pensii și nu din sistemul public de pensii, față de art.194 din Legea nr.19/2000.
Contestatorul va putea fi înscris la pensie pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii în condițiile art.41 din Legea nr.19/2000 la împlinirea vârstei standard de pensionare, de 64 ani și 10 luni.
Cât privește capătul de cerere referitor la nevalorificarea perioadei de stagiu militar și elev de școală militară, la emiterea deciziei contestate, instanța a reținut că potrivit art.194 alin.3 din Legea nr.19/2000 aceste perioade asimilate stagiului de cotizare pot fi valorificate la acest moment în sistemul militar d e pensii, urmând ca după înscrierea acestuia la pensie pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii să opteze la valorificarea acestor perioade la unul dintre cele două sisteme de pensii.
Împotriva sentinței a formulat recurs în termen legal contestatorul Văduvan, criticând-o pentru nelegalitate sub următoarele aspecte:
- S-a hotărât greșit la termenul de judecată din 28.11.2007 repunerea cauzei pe rol pentru imposibilitatea constituirii legale a instanței deoarece magistratul care a făcut parte din complet și apoi s-a aflat în concediu de odihnă era îndreptățit să se pronunțe în cauză conform art.260 alin.2 Cod procedură civilă.
- Prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă.
Cu nerespectarea prevederilor art.260 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru două termene maxime de 7 zile.
- Un alt motiv de recurs este acela potrivit căruia hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Interpretând dispozițiile art.194 alin.(1) din Legea nr.19/2000, instanța nu le-a coroborat cu prevederile nr.340/2001 și ale art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000, conform cărora în vederea deschiderii dreptului la pensie, stagiul minim și/sau complet de cotizare prevăzut la art.4 alin.3 și 4 din lege cuprinde sporul acordat în baza legislației anterioare pentru activitățile desfășurate în grupele I și II de muncă. Vechimea realizată în sistemele de pensii neintegrate în sistemul public se are în vedere numai pentru deschiderea dreptului la pensie, urmând a fi valorificată în sistemul de pensii respectiv.
De asemenea, susține recurentul, nu a făcut aplicarea art.42 alin.(1) din Legea nr.19/2000 care prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea total sau parțial în condiții deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare.
- Nu s-a avut în vedere nici situația consfințită prin hotărâre irevocabilă în sensul că a fost îndreptățit la pensie militară tocmai pentru că a îndeplinit vârsta standard prevăzută în Legea nr.19/2000 de 54 ani și 10 luni.
Primul motiv de recurs vizând greșita repunere pe rol a cauzei datorită imposibilității compunerii legale a instanței nu este fondat.
Cum judecătorul care a luat parte la judecată s-a aflat în imposibilitate de a participa la deliberare, cauza a fost repusă pe rol cu respectarea normelor legale, pentru a se pune din nou concluzii în fața instanței legal constituite.
Textul art.260 alin.(2) Cod procedură civilă vorbește despre dreptul judecătorului care nu mai face parte din alcătuirea instanței de a se pronunța dacă a luat parte la judecată, nu despre obligația acestuia.
Este respectat de altfel, prin repunerea pe rol a cauzei, principiul continuității care presupune ca judecarea cauzei să se facă de acei judecători care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii.
Termenul de amânare a pronunțării, reglementat de art.260 alin.(1) Cod procedură civilă are caracter relativ, astfel încât nerespectarea lui nu afectează valabilitatea hotărârii. Amânarea consecutivă a pronunțării s-a făcut însă în limita celor 7 zile prevăzute de textul de lege menționat.
Este însă fondat motivul de recurs potrivit căruia soluția pe fond a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Situația de fapt stabilită prin aprecierea corectă a probelor de la dosar este aceea că la data la care a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii reglementat de Legea nr.19/2000, respectiv la 20.07.2006 contestatorul avea vârsta de 56 ani și 11 luni și un stagiu de cotizare de 40 ani, 1 lună și 29 zile.
Condiția de stagiu minim de cotizare era îndeplinită.
Ceea ce trebuie lămurit este dacă acesta îndeplinea și condiția de vârstă de pensionare prevăzută de art.41 alin.(2) din Legea nr.19/2000, astfel cum este eșalonată în anexa 3, iar în caz contrar dacă beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare.
Potrivit dispozițiilor menționate și anexei nr.9 din nr.340/2001, față de data nașterii - august 1949 - contestatorul împlinește vârsta standard de pensionare de 64 ani și 10 luni în iunie 2014.
A rezultat din probele administrate și nu s-a contestat de altfel că acesta a realizat activitate în grupa I de muncă, fiind ofițer în cadrul unor unități ce aparțin Ministerului Administrației și Internelor o perioadă de 14 ani și 5 luni. A se vedea adeverința nr.36450/2004 eliberată de Ministerul Administrației și Internelor - A - fila 6 din dosar.
Contestatorul beneficiază în prezent de pensie militară de stat.
Din interpretarea sistematică a prevederilor art.42 și art.194 din Legea nr.19/2000, cu prevederile art.9 alin.(2) din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat rezultă că partea are dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă, în unitățile militare.
Aceasta în virtutea faptului că între sistemul public de pensii și sistemul pensiilor militare se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, iar reglementările privitoare la locurile de muncă în condiții deosebite din Legea nr.19/2000 se aplică și activității desfășurate în condiții deosebite în unitățile militare.
Aceste beneficii sunt stabilite prin lege în vederea deschiderii dreptului la pensie.
Despre aceasta este vorba în speță, și nu despre stabilirea cuantumului pensiei în fiecare dintre cele două sisteme - după stagiul de cotizare realizat în sistemul de pensii respectiv.
A considera altfel înseamnă a lipsi de finalitate dispozițiile legale menționate.
În același sens au fost interpretate dispozițiile legale incidente în speță în deciziile Curții Constituționale, la care a făcut trimitere casa de pensii în întâmpinare, dar și în hotărârea irevocabilă prin care s-a stabilit dreptul contestatorului la înscrierea la pensie militară de stat.
Prin aplicarea reducerii vârstei standard de pensionare prevăzute la art.1671din Legea nr.19/2000 rezultă că acesta avea dreptul, la data solicitării, de a fi înscris la pensie pentru limită de vârstă, reducerea vârstei standard de pensionare fiind de cel puțin 8 ani și 5 luni.
Ca urmare, valorificarea stagiilor de cotizare asimilate are relevanță numai în ceea ce privește stabilirea cuantumului drepturilor de pensie cu condiția ca acestea să nu fi fost luate în calcul la pensia militară de stat.
Pentru aceste considerente, în baza art.304 pct.9 și art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința în sensul că admite contestația, anulează decizia nr.R/11297/07.12.2006 și obligă intimata să emită decizie de înscriere la pensie pentru limită de vârstă începând cu data solicitării pensiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul-contestator VĂDUVAN, împotriva sentinței civile nr.83/AS din 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Modifică sentința în sensul că admite contestația, anulează decizia nr.R/11297/07.12.2006 emisă de intimată și o obligă pe aceasta să emită decizie de înscriere la pensie pentru limită de vârstă începând cu data solicitării pensiei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./13.06.2008
Jud.fond: /
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
