Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7059/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7059
Ședința publică de la 04 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul și pârâtul Ministerul Administrației și Internelor B împotriva sentinței civile nr. 338/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurentul-pârât consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru ca recurentul-pârât să facă dovada calității de reprezentant, punct de vedere ce a fost depus prin serviciul registratură, iar recurentul-reclamant a depus la dosar concluzii scrise prin care cere și judecarea în lipsă.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursurilor.
Consilier juridic pentru recurentul-pârât pune concluzii de admitere a propriului recurs și de modificare a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată. Solicită respingerea recursului formulat de reclamant potrivit întâmpinării.
CURT E
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința nr. 338 din 03 martie 2009, Tribunalul O l t, a respins excepția lipsei capacității procesuale a Casei de Pensii.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Casa de Pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și pe cale de consecință;
Au fost obligați pârâții la plata sumei de 8778,13 lei, reprezentând diferența între pensia încasată și cea cuvenită, pe perioada 01.08.2004 - 30.06.2006, stabilită prin raportul de expertiză cu nr. 1125/2006 de expert, sumă actualizată la data plății.
S-au respins restul pretențiilor.
Au fost obligați pârâții la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea depusă la dosar de către Ministerul Administrației și Internelor - Casa de Pensii, s-a invocat excepția lipsei capacității juridice procesuale a Casei de Pensii pe considerentul că nu are personalitate juridică și prin urmare s-a solicitat scoaterea din cauză.
Referitor la această excepție, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 41 alin.2 cod procedură civilă, asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere.
Raportat la textul de mai sus, instanța a apreciat că în cauză Casa de Pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă și prin urmare chiar dacă nu are personalitate juridică se impune a sta în judecată raportat la obiectul dedus judecății, ținând cont și de înscrisurile de la dosar din care rezultă că deciziile prin care s-au stabilit un drept la pensie în favoarea reclamantului au fost emise de această pârâtă. Instanța a respins excepția lipsei capacității juridice procesuale a Casei de Pensii.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut în primul rând că prin sentința cu nr. 77/2005 pronunțată în dosar 5959/2004 de Tribunalul O l t, a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului s-a respins acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție O privitor la modificarea fișei în sensul menționării funcției de șef al Poliției al orașului C, reținându-se că Legea 164/2001 a intrat în vigoare după ce reclamantului i s-a stabilit dreptul la pensie de serviciu în temeiul Decretului 214/1997.
Tot prin această sentință, referitor la stabilirea gradației VI cerute de reclamant, s-a reținut că potrivit art. 11 al.1 din Legea 138/1999, aceasta se acordă în raport cu timpul servit în calitate de cadru militar în activitate din 3 în 3 ani, iar potrivit documentelor de evidență reclamantului i-a fost acordată gradația V la 1 ianuarie 1979, iar ca urmare a faptului că 31.07.1980 a fost trecut în rezervă nu a mai beneficiat de gradația VI, sens în care, așa cum am arătat mai sus, acțiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța a reținut că prin decizia cu nr.715/2006 a Curții de APEL CRAIOVA pronunțată în dosar - de Secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței cu nr. 169/2006 pronunțată în dosarul nr.249/CAF/2006 al Tribunalului Olt - Secția de contencios administrativ, prin care a fost respinsă cererea reclamantului de a se constata nelegalitatea ordinului cu nr.065/1980 emis de Șeful IPJ Prin acest ordin, în conformitate cu prevederile art. 28 din statutul corpului subofițerilor, reclamantul având gradul de de poliție neîncadrat în funcție a fost numit pe funcția de ofițer operativ II, formațiunea judiciară oraș C, iar instanța a constatat că nu au fost încălcate prevederile acestui statut, iar ordinul a fost emis corespunzător dispozițiilor legale.
Toate aceste aspecte reținute mai sus, au o înrâurire hotărâtoare asupra cererii cu care instanța este investită.
Astfel, reclamantul solicită în prezenta cerere, astfel cum a fost precizată, să se dispună folosirea gradației a VI-a la stabilirea soldei lunare brute de către Casa de Pensii a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, având în vederea vechimea în serviciu de 21 ani și 10 luni raportat și la prevederile art. 79 din Legea 479/2003.
În cauză s-a efectuat atât un raport de expertiză contabilă cât și un supliment la această lucrare, iar concluziile expertului de la fila 74 din dosar 7469/C/2005 referitor la recorelarea pensiilor conform Legii 164/2001 privind aplicarea prevederilor art. 79 și art. 21,24 sunt următoarele: Casa de Pensii a recalculat pensia de serviciu a reclamantului în temeiul Legii 164/2001 care s-a modificat ulterior sub aspectul prevederilor art. 48 și 79, în sensul că recalcularea urma să se facă după alte criterii decât cele avute în vedere de legiuitor prin reglementările din Legea 164/2001, criterii care nu au fost avute în vedere de această pârâtă.
Instanța a reținut că, potrivit art. 48 al.1 din Legea 497/2003, ori de câte ori se majorează solda de grad și /sau solda funcției maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar și funcției exercitate avute la data trecerii în rezervă în raport cu stabilirea pensiei, cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă.
De asemenea nu s-a ținut cont de art.79 alin.1 lit. modificat prin Legea 479/2003 care stipulează că: cuantumul pensiei în plată se actualizează având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării Legii 479 care la art. IV prevede că va intra în vigoare în prima lună următoare încheierii actualului proces de recorelare a pensiilor militare, proces care s-a încheiat la 1.07.2004 și prin urmare cuantumul pensiei urma să se actualizeze având ca bază de calcul luna următoare, adică luna august 2004.
Din acest raport de expertiză întocmit în cauză, reiese că reclamantului i se cuvine suma de 8.778,13 RON pe perioada 1.08.2004 - 30.06.2006 ca urmare a neaplicării prevederilor Legii 479/2003.
În urma încuviințării obiecțiunilor la raportul de expertiză contabilă, instanța a solicitat expertului întocmirea unui supliment la lucrarea inițială care a avut un singur obiectiv și anume actualizarea pensiei suplimentare conform art. 48 și 79 din Legea 164/2001 aflată la fila 118-120 din dosarul inițial.
Din acest supliment la raportul de expertiză, instanța reține că nu se mai specifică pe cupoanele de pensii în mod separat pensia de bază și pensia suplimentară, deoarece pensia suplimentară a fost înglobată în pensia de bază, ceea ce nu înseamnă că nu s-a mai calculat.
În acest supliment al raportului de expertiză, expertul răspunzând la obiecțiunile formulate, a menționat că reclamantului i se cuvine suma de 13.910,15 lei pe aceeași perioadă, sumă care nu poate fi luată în considerare, deoarece,așa cum însuși expertul reține, pensia suplimentară a fost înglobată în pensia de bază și prin urmare nu se impune actualizarea sa în mod separat.
Mai mult decât atât, la data ieșirii la pensie a reclamantului, s-au aplicat prevederile Decretului 214/1977 abrogat în prezent care prevedea la art. 60 al.3, posibilitatea unei contribuții pentru pensia suplimentară care s-a reținut de unități și s-a virat de către acestea prin Direcția Financiară a Ministerului d e Interne într-un cont special al Casei de Economii și Consemnațiuni pentru care s-a acordat o dobândă de 3% pe an.
Art. 61 din același act normativ prevedea că militarii care au contribuit la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de această pensie de la data ieșirii lor din cadrele permanente ca urmare a pensionării.
Referitor la folosirea gradației a VI-a la stabilirea soldei lunare brute de către Casa de Pensii, instanța constată că, așa cum s-a statuat cu putere de lucru judecat, prin sentința 77/2005 a Tribunalului O l t, rămasă irevocabilă, reclamantul nu beneficiază de o astfel de gradație, deoarece la data trecerii în rezervă 31.07.1980, beneficia doar de gradația a V-a, sens în care respinge aceste pretenții ca neîntemeiate.
În ceea ce privește prevederile art. 79 din Legea 164/2001 republicată, instanța a reținut că acest text de lege, prevede că pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare date intrării în vigoare a prezentei legi, se recalculează astfel: cuantumul pensiei în plată se calculează având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi corespunzătoare funcției maxime a gradului militar avut la data trecerii în rezervă, dispoziții care se coroborează cu prevederile Legii 479/2003 privind modificarea Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat, dispoziții modificate care au fost reținute mai sus.
Instanța a avut în vedere și faptul că dreptul reclamantului la pensie s-a dispus înainte de intrarea în vigoare a Legii 164/2001, în cauză fiind vorba de reactualizări ale pensiei în plată care, potrivit Legii 479/2003, are ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradul militar avut la data trecerii în rezervă(art. 79 al.1 lit.a).
Potrivit art.80 din Legea nr. 164/2001, la data încheierii procesului de recalculare a pensiilor efectuată potrivit prevederilor art. 78, pensiile și pensiile suplimentare acordate pe baza legislației anterioare aflate în plată, devin pensii militare de stat în înțelesul prezentei legi, prin urmare, nu se mai face distincție între pensia suplimentară și pensia de serviciu, motiv pentru care instanța nu va lua în considerare decât raportul de expertiză și nu suplimentul întocmit la această lucrare în ceea ce privesc drepturile cuvenite reclamantului.
Ca urmare a respingerii excepției lipsei capacității procesuale a Casei de Pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Casa de Pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și a obligat pârâții la plata sumei de 8.778,13 lei reprezentând diferență între pensia încasată și cea cuvenită pe perioada 1.08.2004 - 30.06.2006 stabilită prin raportul de expertiză cu nr.1125 /2006 de expert, sumă care va fi actualizată la data plății.
De asemenea, a respins restul pretențiilor pentru aceleași considerente expuse, inclusiv în ceea ce privește stabilirea daunelor materiale pentru 1.07.2006 - 31.06.2007 luând în calcul daunele stabilite în raportul din 2006, conform ultimei precizări depuse la ultimul termen de judecată, deoarece expertiza privește perioada cuprinsă între 1.08.2004 - 30.06.2006 și prin urmare nu se poate stabili în mod cert, determinat dacă reclamantul pe această perioada a suferit un prejudiciu și cuantumul acestuia.
În ceea ce privește daunele morale, instanța le-a respins deoarece nu sunt dovedite în prezenta cauză, reclamantul nu a făcut dovada vătămării prestigiului, demnității sale, cu aplicarea art. 274 cod procedură civilă, sens în care a obligat pârâții la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ocazionate de efectuarea lucrării de expertiză.
Referitor la cheltuielile de judecată în cuantum de 1.000 lei reprezentând cheltuielile de transport, procurarea de probe și alte cheltuieli efectuate în fața instanțelor de judecată din 2005 până în prezent, instanța nu le poate acorda pe considerentul că nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal contestatorul și pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, se arată că instanța de fond nu a analizat toate probele de la dosar, neținând cont de dispozițiile din Legea nr. 164/2001.
Recurentul susține că hotărârea este contradictorie și confuză, interpretând eronat dispozițiile art. 48, 78 și 79 din Legea nr. 164/2001, neținând cont nici de raportul de expertiză întocmit în cauză.
Instanța de fond a respins eronat capătul de cerere privind folosirea gradației a 6-a la calculul soldei brute, considerând că există autoritate de lucru judecat în baza sentinței civile nr. 77/24.02.2005 a Tribunalului O l t, sentință care nu întrunește condițiile prevăzute de art. 1201 din Codul civil.
Instanța de fond nu a pus în discuție excepția ridicată din oficiu, după închiderea dezbaterilor.
Nu a ținut cont de decizia nr. 10099/21.11.2008 a Curții de APEL CRAIOVA, art. 79 din Legea nr. 164/2001, decizia nr. 3097/2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, adeverințele nr. 43948/207 și 26585/2007.
Mai susține recurentul că instanța de fond nu s-a pronunțat prin dispozitivul hotărârii cu privire la aplicarea art. 48 alin. 1 teza a II- din Legea nr. 479/2003. Baza de calcul este cea prevăzută de art. 21 din Legea nr. 164/2001.
Mai susține recurentul că instanța de fond a considerat greșit că pensia suplimentară a fost înglobată în pensia de bază și nu se impune actualizarea ei separat și a interpretat eronat dispozițiile art. 80, 79 și 78 din Legea nr. 164/2001.
În ce privește actualizarea pensiei de serviciu, recurentul susține că nu a solicitat un cuantum cert, ci doar aplicarea legii.
Mai susține că, în mod greșit instanța de fond a considerat că recurentul nu a făcut dovada vătămării prestigiului și demnității. Fără a avea în vedere că, din august 2004 funcționarii casei de pensii i-au diminuat substanțial drepturile de pensie, producându-i grave prejudicii.
Greșit a fost respinsă, în opinia recurentului, și cererea privind cheltuielile de judecată, deși la dosar erau depuse dovezi.
În drept, recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 și 312 din Codul d e procedură civilă.
În recursul său, Ministerul Administrației și Internelor critică sentința pentru următoarele motive:
Instanța de fond omite faptul că la data de 01.08.2004 pensia contestatorului a fost calculată după procedura aprobată prin HG nr. 1188/2001, modificată și completată prin HG nr. 691/2004.
Baza de calcul folosită pentru recalculare a fost de 4.719.000 lei, reprezentând solda lunară brută în vigoare la data de 01.04.2001.
Prin aplicarea procentelor de la art. 22 lit.a și art. 24 prevăzute de Normele de recalculare, corespunzător vechimii de 43 de ani și sporului de pensie de 10%, a rezultat o pensie recalculată de 4.464.174 lei, mai mică decât pensia recalculată după procedura aprobată prin HG nr. 1188/2001, care a fost de 4.916.126 lei.
Nu s-a acordat sporul de 4% pentru grupa de muncă prevăzut la art. 22 lit. b și c din lege, deoarece Normele nu l-au prevăzut. Intimatul a primit acest spor odată cu recalcularea pensiei sale conform HG nr. 633/2006, acesta primind diferențele rezultate din recalcularea pensiei.
La data ieșirii la pensie, intimatul a avut gradația a V-a, astfel că instanța de fond a atribuit acestuia un drept pe care nu l-a avut la trecerea în rezervă, iar art. 48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001 prevede că recalcularea pensiei se face în funcție de gradul militar și funcția deținute la data trecerii în rezervă.
Procesul de recalculare a pensiilor militare de stat s-a derulat în intervalul 01.01.2002-30.09.2004, iar de la 01.04.2004 s-au aplicat prevederile art. 48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001. Pe perioada derulării acestui proces, măsura actualizării a fost suspendată. Așadar, la data de 01.10.2004, pensia a fost actualizată în raport de baza de calcul stabilită prin a doua recalculare la cererea intimatului, în condițiile HG nr. 691/2004.
Numai procedura de actualizare prevăzută de art.48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001 republicată cu modificările prevăzute în Legea nr. 479/2003 oferă posibilitatea intimatului să opteze între baza de calcul cu elemente proprii avute la data trecerii în rezervă și elementele soldei lunare brute statuate prin HG nr. 1188/2001, pentru aceasta din urmă optând în luna mai 2006.
Astfel, la data de 01.06.2006 i s-a plătit intimatului o pensie de 12687 de lei, fapt omis de expertul contabil.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă.
Recurentul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului Ministerului Administrației și Internelor.
Invocă excepția nulității cererii de recurs, în condițiile în care a fost semnată de o persoană fără calitate procesuală. La cerere nu este atașată împuternicirea dată de ministru Direcției Juridice pentru a semna în numele său conform art. 7 alin. 3 din OUG nr. 30/2007.
Susține că motivele invocate de Ministerul Administrației și Internelor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 304 din Codul d e procedură civilă.
La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri:
Adresa nr. -/31.10.2006 emisă de MAI, Fișa cu elementele necesare recalculării pensiei militare, adeverința nr. 43948/6.12.2007 emisă de MIRA IPJ D, adeverința nr. 28260/22.11.2007 emisă de MIRA IPJ O, Ordinul nr. 0109 /01.11.1972 al Șefului Inspectoratului Județean O, Ordinul nr. 132 /01.12.19699 al Șefului Inspectoratului de Județean
Recursul recurentului reclamant este nefondat, iar cel al recurentului pârât este fondat, pentru următoarele considerente:
Este nefondată excepția nulității recursului recurentului - pârât invocată de recurentul - reclamant, excepție întemeiată pe ideea că recursul nu este semnat de ministru și nu există dovada că directorul Direcției Juridice a fost împuternicit să semneze recursul.
Potrivit Instrucțiunilor MAI nr. 1111/2005, directorul general și directorii generali adjuncți ai Direcției Juridice semnează, în numele ministrului și pentru acesta, acțiuni în justiție, căi de atac și orice mijloace legale de apărarea intereselor Ministerului Administrației și Internelor în raporturile cu instanțele de judecată și alte organe de jurisdicție. În speță, recursul a fost semnat de către persoana împuternicită din punct de vedere legal cu această atribuție, astfel ca excepția este nefondată.
În ceea ce privește criticile reclamantului legate de modul de soluționare a fondului cauzei acestea sunt nefondate, iar cele ale recurentului pârât sunt fondate.
Potrivit dispozițiilor art.1 și 2 din HG nr. 1188/2001, cu modificările aprobate prin HG nr. 691/2004:
Art. 1 - militare de stat stabilite conform legislației anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, denumită în continuare lege, se recalculează, în baza art. 79 din lege, potrivit prezentelor norme metodologice.
Art. 2 - Recalcularea pensiilor militare de stat se efectuează pe baza următoarelor elemente:
a) solda lunară brută, în vigoare la data de 10 aprilie 2001, corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar, avute la data trecerii în rezervă;
b) vechimea totală în serviciu avută la data recalculării -.
Potrivit art. 79 - (1) militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituțiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform căreia acordarea gradației se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obținut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menține cuantumul pensiei în plată.
Textele legale care reglementează instituția actualizării pensiei militare pentru situația pensiilor militare stabilite anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 164/2001 sunt clare, in sensul că baza de calcul pentru reactualizare este expres stabilită prin raportare la solda lunară brută, în vigoare la data de 10 aprilie 2001. De aceea,este nefondată susținerea recurentului că pensia sa ar trebui calculată potrivit art. 48 din Legea nr. 164/2001 in funcție de nivelul soldei lunare brute corespunzătoare lunii august 2004 sau octombrie 2004.
Este de remarcat faptul că toate criticile recurentului reclamant legate de cuantumul soldei care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea valorii actualizate a pensiei, utilizarea gradației a V-a, actualizarea pensiei suplimentare, procentul de 64% prevăzut de art. 22 din Legea nr. 164/2001au făcut obiectul altor dosare, fiind analizate de instanțele de judecată.
Astfel, la interpelarea instanței de recurs, recurentul-reclamant a precizat faptul că, prin decizia nr. 10209/26.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, a fost soluționată cererea sa privind recalcularea și reactualizarea drepturilor de pensie până la data de 01.08.2004.
Examinând decizia sus menționată se constată că instanța de judecată a analizat în cadrul dosarului nr- aceleași probleme de drept supuse analizei în cauza de față, singura diferență fiind legată de perioada de timp pentru care reclamantul solicitat actualizarea pensiei. În speța de față nu au fost invocate elemente noi, iar instanța judecătorească a stabilit irevocabil în dosarul nr- faptul că solda lunară brută care se folosește pentru calculul pensiei se raportează la data de 10.01.2001.
S-a mai stabilit irevocabil faptul că reclamantul, care a avut gradul militar d e și a fost trecut în rezervă cu gradația a V-a nu are dreptul să beneficieze de stabilirea pensiei prin raportare la cuantumul aferent gradației a VI-
Instanța a lămurit și problema aplicării dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 164/2001, stabilind că stabilind că pensia a fost corect stabilită prin utilizarea procentului de 60% prevăzut de art. 22 și nu a procentului de 64%. Cele reținute de instanță cu privire la procentul cuvenit își mențin aplicabilitatea până la intervenirea unei modificări legislative. Abia ulterior, reglementările legale au permis calcularea pensiei prin adăugarea procentului de 4%, o dată cu apariția HG nr. 633/2006, iar pensia acestuia a fost actualizată prin adăugarea acestui spor de 4%.
În același fel s-a pronunțat Curtea de APEL CRAIOVA și în problema pensiei suplimentare.
Se constată că toate aspectele legate de interpretarea legii ce fac obiectul prezentului dosar au mai fost anterior supuse analizei instanțelor judecătorești care a statuat irevocabil cu privire la acestea.
De altfel însuși reclamantul a precizat în concluziile scrise depuse la dosarul de fond la data de 26.02.2009 faptul că, în opinia sa, aceleași încălcări ale legii s-au realizat și în ceea ce privește stabilirea pensiei la 01.01.2005, 01.10.2005, 01.02.2006, 01.02.2007.
De aceea, chiar dacă prezenta cauză vizează drepturile de pensie aferente unei perioade de timp distincte, soluția irevocabila a instanței judecătorești care a soluționat dosarul nr- are putere de lucru judecat în ceea ce privește aspectele legate de interpretarea legii sau de situația de fapt.
Este nefondată critica recurentului reclamant care a susținut că nu a fost pusă în discuție excepția. Dezbaterile cu privire la excepția soluționată de instanță și cu privire la fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 26.02.2009, iar excepția invocată de recurentul reclamant a fost pusă în discuția părților. Recurentul-reclamant a mai susținut că instanța a ridicat după încheierea dezbaterilor excepția autorității de lucru judecat prin raportare la sentința nr. 77/24.02.2005. Nici această susținere nu este fondată.
În considerentele sentinței recurate în cauza de față, instanța de fond a reținut faptul că soluția anterioară are putere de lucru judecat.
Unul dintre efectele unei hotărâri judecătorești este puterea de lucru judecat, care presupune faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre. Câtă vreme situația de fapt și dispozițiile legale aplicate acelei situații de fapt nu se modifică soluția instanței chemate să se pronunțe asupra aceleiași chestiuni de drept trebuie să rămână aceeași, chiar dacă trebuie să analizeze existența dreptului pentru o altă perioadă de timp. Se constată astfel că instanța de fond nu a soluționat excepția autorității de lucru judecat, iar cele două noțiuni - putere de lucru judecat și autoritate de lucru judecat - nu sunt sinonime.
Cu alte cuvinte, chiar dacă între două cereri de chemare în judecată nu există identitate de obiect (cum este exemplul de față în care reclamantul, invocând aceleași considerente de drept, se referă la o altă perioadă decât cea analizată în procese anterioare), asupra chestiunilor prejudiciale soluționate definitiv în cadrul unor procese anterioare instanța judecătorească nu poate să rețină o altă situație de fapt sau să dea o altă interpretare normelor juridice, fără a înfrânge puterea de lucru judecat.
Nefondată este și susținerea recurentului reclamant care susține că instanța de fond nu s-a pronunțat prin dispozitivul sentinței cu privire la aplicarea art. 48 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 164/2001. Instanța de fond a soluționat cauza, pronunțând un dispozitiv clar și nu avea obligația să se pronunțe distinct în dispozitiv cu privire la aplicarea textelor legale, analiza și interpretarea legii fiind prezentate în considerentele sentinței.
Deoarece cererea de chemare în judecată este nefondată în capetele de cerere principale legate de nelegalitatea stabilirii pensiei, atunci și cererea accesorie legată de plata de daune morale este nefondată.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul reclamantului ca fiind nefundat, iar recursul pârâtului urmează a fi admis, în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul reclamantului și va admite recursul pârâtului, va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul contestatorului împotriva sentinței civile nr. 338/03.03.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Admite recursul Ministerului Administrației și Internelor formulat împotriva aceleiași sentințe.
Modifică sentința, în sensul că respinge contestația.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 04 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Manuela Preda Popescu, Corneliu
