Recalculare pensii. Decizia 7058/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7058
Ședința publică de la 04 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 2325/09.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, lipsă fiind unitatea pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, iar prin serviciul registratură intimatul-reclamant depus întâmpinare (2 exemplare).
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Intimatul-reclamant pune concluzii de respingere a recursului și de menținere ca temeinică și legală a sentinței atacate potrivit întâmpinării
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 2325 din 09 iunie 2009, admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
A fost obligată pârâta să recalculeze pensia reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor salariale realizate de acesta în în perioada 1975 - 1979.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că potrivit contractului de angajare si carnetului de muncă, reclamantul a desfășurat în activitatea de profesor de științe naturale pe perioada 1975 - 1979.
Contractul de angajare a fost încheiat în temeiul Protocolului semnat la B la data de 04 07 1973 - privind colaborarea și cooperarea între Ministerul Educatiei Naționale din Regatul și Ministerul Educației Naționale din România, așa cum rezultă din preambulul acestuia.
Potrivit Anexei la Protocolul menționat, profesorii români primeau din partea statului marocan un salariu lunar impozabil, iar partea marocană era obligată să transmită baremul în vigoare relativ la calculul impozitelor.
Potrivit art. 8 din Lg. 19/2000, constituie stagiu de cotizare perioadă în care persoanele au plătit contribuții la asigurări sociale in sistemul public din România și în alte țări în condițiile prevăzute prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.
Așa cum s-a arătat, prin art 2 alin 1 lit a din Anexa la Protocolul din 04 07 1973 s-a stabilit că salariile plătite cadrelor didactice române care desfășoară activitate în sunt impozabile,ceea ce conduce la concluzia că reținerile din salariu nu vizau strict impozitul aferent acestuia, ci toate taxele către stat, inclusiv contribuțiile la asigurări sociale.
In acest context, așa cum se observă din cuprinsul Anexei la Protocol, profesorii români au beneficiat,în afară de salariul lunar, de o serie de drepturi de asigurări de sănătate și protectie socială, ori, după cum este binecunoscut, numai asigurații în sistemul de sănătate pot beneficia de concedii de boală plătite și aceasta în schimbul plății contribuției la asigurările sociale de sănătate.
Din această perspectivă, instanța a apreciat că prevederea din anexă în sensul că salariile sunt "impozabile" trebuie privită și înțeleasă nu stricto sensu ( adică salariul este supus doar impozitului pe salariu ), ci lato sensu, în înțelesul reținerii din salariu a tuturor taxelor datorate statului.
Prin Decretul nr. 215/1984 - art. 5 - a fost ratificată Convenția în domeniul asigurărilor sociale dintre Guvernul România și Guvernul Regatului, fiind consfințit dreptul persoanelor detașate în de a beneficia de asigurările sociale la nivelul sumelor reținute cu titlu de prestări de asigurări sociale pe teritoriul statului unde au fost realizate veniturile și cuantumul acestora.
În speță, pârâta Casa Județeană de Pensii a avut în vedere salariul minim pe economie și nu salariul obținut de reclamant pe perioada de referință, deși, așa cum rezultă din adeverința nr.66995/20.12.1980 emisă de Ministerul Educatiei si, acesta nu a fost retribuit în țară și prin urmare nu ar putea să prezinte o adeverință din care să rezulte drepturile salariale de care a beneficiat în țară, acestea fiind inexistente.
Însă, reclamantul nu poate fi lipsit de beneficiul implicat de plata contribuțiilor de asigurări sociale în raport de veniturile realizate pe perioada desfășurării activității în.
Pentru aceste motive, instanța a apreciat că demersul judiciar al reclamantului este fondat și a dispus obligarea pârâtei să ia în calcul la stabilirea pensiei veniturile obținute în pe perioada 1975-1978.
Împotriva sentinței declarat recurs pârâta, criticând- pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului unitatea pârâtă a arătat că, deși a fost invocată prin întâmpinare, tribunalul nu s-a pronunțat asupra excepției tardivității contestației, iar pe fond a dat o interpretare eronată actelor existente la dosar și prevederilor legale incidente.
Astfel, prima instanță a greșit interpretând lato sensu noțiunea "impozabil" din art. 2 alin. 1 lit. a din Anexa la Protocolul privind colaborarea și cooperarea între Ministerul Educației Naționale din Regatul și Ministerul Educației Naționale din România, deoarece potrivit art. 4 din contractul de angajare semnat în baza Protocolului amintit remunerația lunară brută primită de reclamant este supusă impozării conform regimului fiscal în vigoare din.
Susține că în speță nu-și au aplicabilitatea dispozițiile art. 8 din Legea 19/2000 și a art. 5 din Decretul 215/1984, întrucât contractul individual de muncă a fost încheiat între Regatul și fiecare profesor în parte, statul român nefiind parte la acesta, iar Convenția din 1983 încheiată în domeniul asigurărilor sociale dintre Guvernul România și Guvernul Regatului obligă la a lua în considerare perioadele de asigurare, chiar și înainte de intrarea în vigoare a convenției, dar nu și la o prestație.
Așadar, cum din niciun document nu rezultă că pentru sumele încasate în, reclamantul a plătit echivalentul în lei la bugetul asigurărilor sociale sau măcar că ar fi plătit contribuție pentru asigurări sociale pe teritoriul statului marocan, iar perioada lucrată în Regatul a fost avută în vedere, acțiunea este nefondată.
În drept a invocat dispozițiile art.299-316 Cod procedură civilă.
Intimatul a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de instanța de fond.
Examinând sentința prin prisma motivelor invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Prin decizia nr. -/17 04 2006 fost recalculat punctajul asiguratului în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 4/2005.
Motivele invocate în contestație vizează nemulțumirea acestuia referitoare la faptul că nu i-au fost luate în considerare la recalcularea pensiei veniturile în valută obținute în perioada 1975- 1979 când a desfășurat activitatea în,fără ca reclamantul să precizeze expres obiectul cererii de chemare în judecată.
În primul rând,instanța trebuia să stabilească cadrul procesual deoarece nu putea fi legal învestită decât,fie cu o contestație împotriva unei decizii de recalculare a pensiei,fie cu o contestație împotriva refuzului recurentei de a soluționa cererea de modificare a deciziei de recalculare a pensiei emisă conform OUG.nr.4/2005,cerere formulată în condițiile art.7 alin.3 din acest act normativ.
Dacă s-ar soluționa în mod direct o cerere de modificare a deciziei prin care s-a recalculat pensia,instanța ar depăși atribuțiile puterii judecătorești și s-ar substitui în mod nejustificat în atribuțiile emitentului deciziei de pensionare.
Pentru lămurirea cadrului procesual,instanța în baza rolului activ,trebuia să solicite reclamantului precizări în sensul de a arăta expres care anume decizie de pensionare înțelege să o conteste sau care este actul care atestă refuzul Casei Județene de Pensii D de soluționare a unei cereri.
Apoi, în soluționarea cererii de chemare în judecată trebuia să pornească de la dispozițiile OUG.nr.4/2005 și Legii nr. 19/2000 și să stabilească dacă elementele prezentate de contestator se circumscriu noțiunii de salarii sau sporuri cu caracter permanent care trebuie valorificate la recalcularea pensiei.
Instanța trebuia să aibă în vedere în primul rând dispozițiile art. 164 din Legea nr. 19/2000, care stabilesc modul în care se determină punctajele anuale pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001.
Astfel, la determinarea punctajelor anuale, se utilizează salariile brute sau nete, după caz,în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
Textul art. 164 alin 1 se referă numai la salariile înregistrate în carnetul de muncă.
Se constată astfel că Legea nr. 19/2000 trimite în primul rând la mențiunile din carnetul de muncă.
Cu toate acestea, în cazul în care asiguratul susține că a obținut venituri mai mari decât cele înregistrate în carnetul de muncă, instanța are de verificat care a fost nivelul veniturilor obținute, dacă aceste venituri reprezintă salarii tarifare sau conțin sporuri din categoria celor menționate la art. 164 din Legea nr. 19/2000.
În speța de față, pornind de la dispozițiile art. 164, instanța de fond trebuia să stabilească în primul rând dacă veniturile menționate în contractul de angajare depus la dosar au fost obținute efectiv de către reclamant, iar, pe baza unor elemente concrete și nu prin supoziții,dacă pentru aceste venituri a fost achitată contribuția de asigurări sociale.
Pe de altă parte, în situația în care constata că aceste venituri se înscriu în categoria celor enumerate de art. 164 din Legea nr. 19/2000, instanța avea obligația de a stabili cuantumul acestora,în lei.
Instanța de fond trebuia să pună în vedere reclamantului să depună la dosar o adeverință din care să rezulte care au fost sumele obținute în acea perioada în și să efectueze în baza rolului activ demersuri în acest sens la Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a verifica situația salariilor obținute de personalul care și-a desfășurat activitatea în Regatul urmare a Protocolului privind colaborarea și cooperarea între Ministerul Educației și Învățământului din și Ministerul Educației Naționale din Regatul din 4 iulie 1973.
Curtea constată că instanța de fond a soluționat pricina fără a intra în cercetarea fondului, cu atât mai mult cu cât a stabilit în sarcina pârâtei o obligație fără a determina modul de calcul, debitoarea aflându-se în imposibilitatea de a pune în executare sentința, fără a cunoaște cuantumul veniturilor care ar trebui să servească drept bază de calcul pentru pensie.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței civile nr. 2325/09.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect recalculare pensie.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 04 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/04 01 2010
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Manuela Preda Popescu, Corneliu
