Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7158/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 5515/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILA NR. 7158

Ședința publică de la 07 decembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie

JUDECĂTOR 2: Adela Cosmina Bodea

JUDECĂTOR - A

GREFIER

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.4829 din data de 03.06.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant,având ca obiect "contestație decizie de pensionare".

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul reclamant personal, legitimat în fața instanței, lipsind recurenta pârâtă Casa de Pensii a Municipiului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 28.10.2009, de către intimatul, întâmpinare, în dublu exemplar.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Intimatul reclamant solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 09.12.2008 sub nr- pe rolul Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul a contestat decizia nr.-/24.09.2008 emisă de intimata Casa de Pensii a Municipiului B, solicitând recalcularea pensiei sale pe baza tuturor veniturilor obținute din muncă și dovedite cu adeverințele depuse la dosarul de pensionare.

La data de 23.01.2009, reclamantul a formulat cerere completatoare, solicitând obligarea pârâtei de a recalcula drepturile de pensie prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani la determinarea punctajului mediu anual.

Prin sentința civilă nr.4829 din 03.06.2009, Tribunalul Bucureștia admis în parte acțiunea formulată de reclamantul; a dispus anularea deciziei nr.-/24.09.2008 emisă de pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să ia în considerare la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului un punctaj total realizat de 54.29824 puncte, un stagiu complet de cotizare realizat în grupa I de 20 de ani, un punctaj mediu anual realizat de 2.71491 puncte, începând cu 01.12.2005 și să plătească reclamantului diferența rezultată dintre pensia actuală și cea care ar fi trebuit plătită, pe aceeași perioadă (1.12.2005 - 3.06.2009) de 16102 lei; a respins cererea privind luarea în considerare a veniturilor menționate în adeverința - emisă de Regionala CFR B, ca neîntemeiată; a omologat în totalitate raportul de expertiză efectuat în cauză; a obligat pârâta la 1690 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a analizat conținutul adeverințelor invocate de reclamant în acțiune, comparându-le cu înscrierile din carnetul de muncă și cu cele înregistrate în "date privitoare la activitatea în muncă".

Tribunalul a reținut că prin decizia contestată nr.-/24.09.2008 s-a recalculat pensia reclamantului conform OUG nr.4/2005 și s-a calculat un punctaj mediu anual de 1.68395 puncte, un cuantum al pensiei de 520 lei, începând cu 01.12.2005.

Din buletinul de calcul anexat deciziei de pensionare, cât și din obiectivul nr.1 al expertizei, s-a reținut că pârâta i-a recalculat reclamantului pensia prin luarea în considerare a unui salariu lunar de 2.100 lei pentru perioada 9.09.1974 - 18.01.1975, salariu evidențiat în adeverința nr-, astfel că această cerere apare ca neîntemeiată.

Din buletinul de calcul și din răspunsul expertului la obiectivul 2 s-a constatat că pârâta nu i-a luat reclamantului în calcul, la recalcularea pensiei, veniturile rezultate din indexarea de 50 lei primită în perioada 1.11.1990 - 1.01.1991, iar pentru perioada 1.01.1991 - 1.04.1991 nu i-a luat în considerare indexarea de 975 lei. Aceste venituri sunt evidențiate în adeverința nr.2482/29.05.2006 emisă de, fiind venituri permanente pentru care reclamantul a plătit contribuții de asigurări sociale.

Conform răspunsului expertului la obiectivul 3, pentru perioada 20.02.1978 - 1.04.1997, pârâta nu a luat în calculul punctajului mediu anual sporul primit pentru munca prestată în timpul nopții și menționat În adeverința nr.2482/29.05.2006 emisă de.

De asemenea, din calculul efectuat de expertul contabil rezultă că pârâtul nu i-a luat în calcul reclamantului la recalcularea pensiei nici veniturile realizate, și cuprinse în adeverința nr.8/1.2/17.19/2006 emisă de Compania Naționala Ferate CFR SA, deși aceste venituri au avut caracter permanent și s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.

Comparând actele din adeverința nr.2482/29.05.2006 și cele înscrise în datele privind activitatea în muncă, văzând și concluzia expertului, Tribunalul a reținut că pârâta i-a calculat reclamantului pentru perioada 1.034.1990 - 1.04.1992, pensia în funcție de un spor de vechime de 15%, în loc de 25% cât a primit în mod real.

De asemenea, tribunalul a reținut că pentru perioada 1.04.1991 - 1.10.1998 reclamantul a beneficiat de spor pentru ore festive, evidențiat în adeverința nr.3/648/27.02.2007, dar acesta nu i-a fost luat în calculul pensiei de către pârâtă.

Tribunalul a considerat că aceste venituri trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie ale reclamantului întrucât angajatorul poartă întreaga răspundere pentru adeverințele eliberate, atestând că pentru toate aceste venituri s-au achitat contribuții de asigurări sociale.

Conform art.1 din OUG nr.4/2005 pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile acestui act normativ.

Conform art.2 din Ordonanță, recalcularea prevăzută la art.1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei cu respectarea prevederilor legii nr.119/2000.

Conform art.78 al.1 din Legea nr.19/2000, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat În anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

Prin urmare, soluția contrară constând în omiterea veniturilor realizate ca sporuri, acord global, prime ar reprezenta o încălcare a dispozițiilor legale și a principiului contributivității, consacrat de art.2 litera e din Legea nr.19/2000, potrivit căreia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe baza contribuțiilor plătite.

Prin luarea în considerare a veniturilor menționate în adeverințele cercetate de instanță, expertul contabil a procedat la recalcularea punctajului total realizat de reclamant în perioada 29.01.1968 - 1.10.1998, rezultând un punctaj de 54.29824 puncte.

Conform prevederilor art.14 al.2 din Legea nr.3/1977, ce se aplică reclamantului care a ieșit la pensie la data de 1.10.1998, acesta are o vechime lucrată în grupa I de muncă de 28 de ani, 10 luni și 18 zile. In urma recalculării drepturilor de pensie conform OUG nr.4/2005 stagiul de cotizare care se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani pentru persoanele care au lucrat în grupa I de muncă și nu de 30 de ani, deoarece dreptul la pensie a fost anterior apariției legii nr.19/2000, astfel că pârâta trebuia să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, utilizând un stagiu de cotizare de 20 de ani în grupa

Prin luarea în considerare a stagiului de 30 de ani, drepturile reclamantului au fost prejudiciate, rezultând un punctaj mediu anual inferior. Conform calcului efectuat de expertul contabil, utilizând un stagiu de cotizare de 20 de ani, în grupa 1, rezultă un număr de 2.71491 puncte. Prin neluarea în considerare a veniturilor realizate în totalitate, a stagiului de 20 de ani în grupa 1, reclamantul a fost prejudiciat, astfel că este îndreptățit la plata diferenței dintre pensia încasată și cea cuvenită, începând cu 1.12.2005 și până la 3.06.2009, în sumă de 16.102 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 21.07.2009 pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 28.08.2009 sub nr-.

Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.5, 7 și 9 Cod pr.civilă coroborat cu art.3041Cod pr.civilă, se critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie și se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și rejudecarea contestației.

Astfel, susține recurenta-pârâtă că instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 al.2 Cod pr.civilă, în sensul că a preluat concluziile raportului de expertizăad literam, transformând în argumente calculele efectuate de expert, conducând la concluzia greșită că punctajul stabilit de Casa de Pensii Sector 1 este incorect.

În plus, în cadrul unui litigiu probele se încuviințează, în condițiile art.167-art.171 Cod de procedură civilă, numai dacă instanța socotește că pot duce la dezlegarea pricinii. Ori, tribunalul nu a motivat de ce a acceptat concluziile expertului.

În fine, mai arată recurenta că s-a realizat o imixtiune în activitatea casei de pensii atunci când s-a stabilit cuantumul și punctajul pensiei, în condițiile în care această activitate este specifică acestei instituții iar nu instanței de judecată. De altfel, un raport de expertiză trebuie să fie doar un punct de reper pentru instanță, raportul nu poate stabili un punctaj sau un cuantum al pensiei, ci poate să arate ce anume nu s-a luat în calcul, unde s-a greșit la preluarea datelor din carnetul de muncă, din adeverințe, etc.

La data de 28.10.2009, intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:

În susținerea nelegalității hotărârii atacate cu recurs, într-un prim motiv de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 pct.5 Cod de procedură civilă potrivit cărora casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod de procedură civilă.

Recurenta-intimată are în vedere în aceste limite situația de nulitate a actelor de procedură ce au fost îndeplinite cu neobservarea formelor legale. În opinia recurentei Casa de Pensii a Municipiului B, s-au încălcat formele de procedură atunci când s-a încuviințat proba cu expertiza contabilă ce a fost efectuată de un expert contabil și nu de unul specializat în asigurări sociale. De asemenea, s-ar fi încălcat formele de procedură atunci când, în considerentele sentinței, nu s-a motivat acceptarea concluziilor expertizei, în detrimentul conținutului deciziei de pensie contestate.

Este de menționat că art. 105 alin. 2 Cod de procedură civilă reglementează un caz de nulitate a actelor de procedură care au fost îndeplinite cu neobservarea formelor legale, adică, în sens generic, cu încălcarea regulilor de desfășurare a procesului civil, indiferent dacă aceste forme privesc elementele exterioare ale actului, extrinseci, sau pe cele interioare, intrinseci, precum și indiferent dacă respectivele forme sunt reglementate prin norme imperative sau dispozitive. Nulitatea nu operează însă automat, ci partea care o invocă trebuie să dovedească vătămarea ce i-a fost produsă și care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului.

Curtea consideră că la judecata în primă instanță au fost respectate regulile de procedură referitoare la încuviințarea probelor, expertiza fiind încuviințată la termenul de judecată din 20.02.2009, la cererea părții reclamante, după dezbaterea contradictorie a părților și fără ca instituția pârâtă să se opună acestei probe ca fiind nelegală. Câtă vreme legea nu prevede sancțiunea nulității exprese pentru încuviințarea probelor, iar proba cu expertiza contabilă este legală, conform art. 201 și următoarele Cod de procedură civilă, partea recurentă nu poate invoca direct în recurs aspecte legate de această probă, cu atât mai mult cu cât nu a dovedit prejudiciul pe care l-a suferit.

Motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 7 Cod de procedură civilă este de asemenea nefondat. Se susține nelegalitatea sentinței de fond pentru nemotivarea soluției care se bazează în totalitate pe concluziile raportului de expertiză.

Ori, nemotivarea unei hotărâri vizează situația în care instanța nu a arătat în scris argumentele de fapt și de drept pentru care a dat soluția de admitere sau respingere a unei cereri. Așadar, în partea hotărârii numită considerente, judecătorul este obligat să prezinte clar, convingător și pertinent situația de fapt rezultată în cauză și normele de drept aplicabile litigiului, precum și cererile părților ce au fost înlăturate.

În hotărârea atacată, instanța de fond prezintă într-o manieră detaliată motivul pentru care a admis cererea cu care a fost investită, arătând că concluziile raportului de expertiză contabilă au relevat greșeli de calcul a drepturilor de pensie cuvenite asiguratului, precum și greșeli ori omisiuni în modul de preluare a datelor despre activitatea în muncă a beneficiarei.

Această manieră de prezentare a considerentelor nu poate fi sancționată cu nulitatea hotărârii pentru că nu poate fi asimilată unei totale nemotivări.

În fine, recurenta a susținut și faptul că instanța de fond a realizat o imixtiune în activitatea unei alte instituții publice, respectiv Casa de Pensii a Municipiului B, singura care are atribuții în materia calculării punctajului mediu anual al unui asigurat și a cuantumului drepturilor de pensie. Această critică va fi analizată din perspectiva dispozițiilor art.304 pct.4 Cod procedură civilă, potrivit cărora este lovită de nulitate acea hotărâre pronunțată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.

Curtea notează că o hotărâre judecătorească poate fi casată pentru acest motiv atunci când instanța săvârșește un exces de putere, adică atunci când fie pronunță o hotărâre fără nici o competență în acea problemă, fie chiar și atunci când ea săvârșește orice alt act de procedură în afara prerogativelor recunoscute instanțelor prin lege. Cu alte cuvinte, o asemenea ipoteză este realizată atunci când există o incursiune a autorității judecătorești în sfera activității autorității executive sau legislative așa cum este consacrată de Constituție.

Acest motiv de recurs nu subzistă în cauză. Casa de Pensii a Municipiului B invocă în aceste limite faptul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre prin care a obligat-o să emită o decizie de recalculare a pensiei intimatului-reclamant pentru limită de vârstă cu punctajul determinat prin expertiză, invocă cu alte cuvinte faptul că instanța a intrat în domeniul puterii conferite de lege casei de pensii de a calcula pensiile sau alte drepturi de asigurări sociale. Cum Casa de Pensii a Municipiului B nu este nici putere legislativă și nici putere executivă, critica este nefondată.

Aspectele referitoare la temeinicia probei cu expertiză vor fi analizate în conformitate cu art.3041Cod de procedură civilă.

Astfel, este nefondată susținerea recurentei pârâte prin cererea de recurs asupra mijloacelor de probă prin care instanța de fond a concluzionat asupra temeiniciei contestației, respectiv raportul de expertiză contabilă. Greșit susține recurenta că acest mijloc de probă nu poate fundamenta o hotărâre de obligare la emiterea unei noi decizii de pensionare și deci de stabilire a cuantumului pensiei pe baza unui punctaj determinat de un expert contabil.

În sensul art. 87 din Legea nr. 19/2000 decizia de pensionare emisă de casa teritorială de pensii poate fi contestată la instanța judecătorească competentă, instanță care după administrarea probelor prevăzute de procedura civilă, respectiv înscrisuri, expertiză și alte mijloace de probă, concluzionează asupra legalității deciziei, dar și a temeiniciei sale.

Așadar, proba a fost corect încuviințată, fiind utilă și pertinentă cauzei, obiectivul fixat de instanță fiind verificarea punctajului mediu anual pe baza înscrisurilor existente la dosarul de pensionare, fiind de stabilit și stagiul de cotizare al reclamantului.

Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.4829 din data de 03.06.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

A

GREFIER,

Red./ tehn.

2 ex./20.01.2009

Tribunalul București

Judecători; Dalina

Președinte:Nadia Raluca Ilie
Judecători:Nadia Raluca Ilie, Adela Cosmina Bodea

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 7158/2009. Curtea de Apel Bucuresti