Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 788/R-CA

Ședința publică din 21 Aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu judecător

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin

JUDECĂTOR 3: Paulina

Grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.103 din 2 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta-intimată și intimatul-contestator Gh.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatului-contestator.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu prevederile art.242 alin. 2 Cod procedură civilă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.

CURTEA

Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:

La data de 23 septembrie 2008 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea, sub nr-, contestația formulată de contestatorul G împotriva deciziei nr.53294/25 iulie 2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V, contestație prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la actualizarea pensiei de serviciu pe care este îndreptățit să o primească în raport de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.

În motivarea contestației, s-a susținut că prin decizia nr. 53294/25 iulie 2008 emisă de Casa Județeană de Pensii Vis -a calculat pensia în raport de vechimea în funcția de judecător și de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, însă pentru actualizarea pensiei de serviciu nu s-a ținut seama și de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, spor care se aplică celor pensionați recent.

S-a susținut că sporul menționat a fost stabilit prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și trebuie aplicat și celor pensionați anterior promulgării acestei legi, fără a se face deosebire cu privire la vechimea pensionării.

Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Vas olicitat respingerea contestației pentru considerentul că s-a actualizat pensia de serviciu a contestatorului în baza adeverinței emisă de Tribunalul Vâlcea. De asemenea, arată că nu poate fi obligată la o altă actualizare a pensiei de serviciu decât în subsidiar, după obligarea tribunalului la emiterea unei alte adeverințe.

Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.103 din 02 februarie 2009, a admis contestația, a anulat decizia nr.53294/25.07.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V, cu consecința obligării acesteia să emită o nouă decizie de pensionare contestatorului prin care să se ia în considerare și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 republicată.

În adoptarea acestei soluții, instanța de fond a reținut în esență că, prin decizia nr.53294/25.07.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V, privind actualizarea pensiei de serviciu a contestatorului, s-a admis cererea de actualizare și s-a stabilit pentru contestator o pensie de serviciu în raport de vechimea în funcția de judecător de 35 de ani și de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate pe baza căreia se modifică pensia de serviciu, respectiv de 7 214 lei.

Venitul brut în baza căruia a fost actualizată pensia de serviciu a contestatorului nu a cuprins și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Potrivit deciziei nr.21/2008 în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizie cu caracter obligatoriu, s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OUG83/2000.

Pentru a decide astfel, instanța supremă a reținut că prin Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr.50/1996 și nu să o abroge total sau parțial. Așadar, prin emiterea nr.OUG83/2000 au fost încălcate dispozițiile art.108 alin.3 cu referire la dispozițiile art.73 alin.1 din Constituție, iar abrogarea dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ, în condițiile în care o lege ordinară nu poate modifica o lege organică.

Față de statuările deciziei nr.21/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, tribunalul a reținut că există o dispoziție legală care reglementează dreptul judecătorilor și al procurorilor la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, respectiv dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, text care este aplicabil în continuare.

Având în vedere caracterul obligatoriu al deciziei pronunțată în interesul legii mai sus menționată, tribunalul a reținut că la actualizarea pensiei de serviciu a contestatorului trebuia să fie avut în vedere și sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică.

Ca atare, nu mai este nevoie de adoptarea unui alt act normativ care să prevadă același spor.

În aceste condiții, s-a constatat că este lipsit de relevanță faptul că prin diverse hotărâri judecătorești irevocabile au fost admise acțiunile magistraților în funcție având ca obiect acordarea acestui spor. Chiar dacă astfel de hotărâri nu ar fi fost pronunțate, acest spor se cuvine magistraților, în temeiul art.47 din Legea nr.50/1996, act încă în vigoare, potrivit deciziei nr.XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a reținut că la actualizarea pensiei de serviciu a contestatorului trebuie avut în vedere și sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, spor prevăzut de act normativ în vigoare, și aceasta chiar dacă magistraților în activitate nu le este efectiv plătit acest spor. Faptul că angajatorii nu-și execută obligația de plată a acestui spor către magistrații în activitate nu exclude dreptul magistraților la acest spor și pe cale de consecință, nu exclude nici dreptul magistraților pensionari la actualizarea pensiei de serviciu în funcție de acest spor.

În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă și respectarea termenului legal, împotriva deciziei a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii V pe care a criticat-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

Astfel, sentința pronunțată nu poate fi pusă în executare deoarece nu a fost obligat Tribunalul Vâlcea la emiterea adeverinței tip cuprinzând venitul brut pe baza căruia să se actualizeze pensia de serviciu a contestatorului conform art.18 din nr.HG1275/2005 privind Normele de aplicare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor cu modificările și completările ulterioare.

În lipsa acestei adeverințe tip recurenta nu poate stabili venitul brut (baza de calcul) la care ar urma să se aplice procentul prevăzut de art.82 din Legea nr.303/2004, iar dispozitivul hotărârii nu conține data de la care ar urma să se ia în considerare sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.

Drept urmare, soluția pronunțată de instanța de fond este excesivă deoarece dispozițiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 se referă la majorările indemnizațiilor magistraților în activitate în baza unui act normativ și nu la cazurile excepționale în care unii dintre magistrați au obținut hotărâri judecătorești prin care le-au fost acordate aceste sporuri de risc și suprasolicitare neuropsihică.

Această opinie este susținută și de faptul că instituției recurente nu i-au fost comunicate de către Ministerul Justiției adeverințele nominale tip cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, fără de care nu se pot efectua aceste actualizări conform art.18 din nr.HG1275/2005 privind Normele de aplicare, iar potrivit art.20 din aceste norme răspunderea cu privire la datele din adeverința tip revine instituției care eliberează aceste adeverințe.

De asemenea, se consideră că pentru a se putea efectua actualizarea pensiilor de serviciu este absolut necesar ca majorarea indemnizațiilor magistraților în activitate prevăzută de art.85 alin.2 să fie una efectivă pe baza căreia să se poată emite adeverințele tip de către Ministerul Justiției și care să cuprindă venitul brut pe baza căruia instituția recurentă să poată efectua actualizarea și nicidecum o majorare fictivă care nu operează în indemnizațiile magistraților în activitate, așa cum se întâmplă în prezent.

Se solicită admiterea recursului și casarea sentinței atacate.

Recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse:

Critica formulată vizează nelegalitatea hotararii, sub aspectul aplicării și interpretării greșite a dispozițiilor Legii nr. 304/2004 și HG. 1275/2005, motiv de recurs încadrabil în dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.

Potrivit art. 82 - (6) din Legea nr. 303/2004, republicată cu modificările și completările ulterioare, statuează că, "de prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție."

Dispozițiile art.18 alin.2 din HG1275/2005 statuează că angajatorul are obligația de a întocmi adeverință în vederea calculării pensiei de serviciu, stabilind procedura de actualizare anuală a pensiilor. Astfel, în aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) și (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Departamentului Național Anticorupție și Ministerului Justiției listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată în luna decembrie a fiecărui an;

Aceste instituții publice transmit adeverințele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4 - 6 din norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare. Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.

Dispozițiile art. 19 din același act normativ, prevăd că, - la fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverințelor transmise de aceste instituții. Noua decizie, însoțită de o copie a adeverinței în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.

Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și procurorilor revine potrivit art. 20 din norme instituției care eliberează adeverința-tip.

În mod greșit prima instanță a dispus obligarea recurentei să emită o nouă decizie, atâta timp cât Ministerul Justiției, căruia ii revine răspunderea instituită de art. 20, nu transmis adeverințele nominale prevăzute de art. 18 alin. 3 din HG 1275/2005, în temeiul cărora Casa de Pensii putea recalcula pensia intimatului.

În lipsa acestei adeverințe, Casa Județeană de Pensii V, este in imposibilitatea de a recalcula pensia și a emite o nouă decizie, cu respectarea dispozițiilor legale la care am făcut referire in cele ce preced.

Față de considerentele mai sus expuse, recursul este fondat și va fi admis în temeiul art. 312 cod procedură civilă, cu consecința modificării sentinței instanței de fond în sensul respingerii contestației.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, împotriva sentinței civile nr.103 din 02 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat fiind contestatorul GH.

Modifică sentința în sensul că respinge contestația.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./15.05.2009

Jud.fond: /

Președinte:Florinița Ciorăscu
Judecători:Florinița Ciorăscu, Nicoleta Simona Păștin, Paulina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Pitesti