Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 885/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 885

Ședința publică de la 29 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Bancu

JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina

Grefier

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind recursul formulat de G împotriva sentinței civile nr. 387 din 9.04.2009 a Tribunalului Vaslui (dosar nr-), intimat fiind Casa Județeană de Pensii

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul G, lipsă fiind reprezentantul intimatei Casa Județeană de Pensii

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dosarul este la al treilea termen și că s-a solicitat judecata în lipsă.

Recurentul G arată că nu are de formulat alte cereri.

Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Recurentul G solicită admiterea recursului iar Casa Județeană de Pensii V să îi recalculeze pensia având în vedere adeverința nr. 18S/229/2007 ce prevede un spor de 18% pentru perioada 1.20.1988-1.03.1990. Mai solicită să se aibă în vedere și decizia nr.477/2007 a Curții Constituționale. Arată că intimata a folosit greșit un stagiu de cotizare de 30 de ani deoarece a lucrat 25 de ani și 6 luni în grupa I de muncă. Consideră că se încadrează în situația prevăzută de art.14 din Legea nr. 3/1977 având un stadiu complet de cotizare de 20 de ani. Depune concluzii scrise la dosar.

Declarând dezbaterile închise,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin contestația înregistrată sub nr. 353/89/14.02.2008 pe rolul Tribunalului Vaslui, contestatorul Gac hemat în judecată intimata Casa Județeană de Pensii V pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 34886/27.12.2007 emisă de către Casa Județeană de Pensii și obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie conform motivării deciziei nr. 565/2007 a Curții de APEL IAȘI, și prin luarea în considerare a sporului de vechime în cuantum de 18% pentru perioada 1.10.1988 - 1.03.1990, așa cum reiese din adeverința nr. 18S/229/2007 eliberată de Regionala Ferate Totodată, reclamantul a solicitat obligarea intimatei la plata de daune materiale si morale de 10 lei pentru fiecare zi de la data recalculării greșite a pensiei.

În motivarea contestației sale, numitul Gaî nvederat faptul că decizia contestată a fost emisă drept urmare a pronunțării deciziei nr. 565/22.09.2007 a Curții de APEL IAȘI, prin care, această instanță, casând sentința nr. 1889/5.10.2006 a Tribunalului Vaslui, a anulat decizia nr. 34.886/19.04.2006 și a obligat intimata Casa Județeană de Pensii V să emită o nouă decizie prin care să ia în calcul sporul de vechime de 25% pentru perioada 1.03.1990- 1.04.1992, conform adeverinței nr. 71/26.04.2005 emisă de Stația CFR Bârlad. Precizează faptul că, în mod neîntemeiat, deși a solicitat în mod expres la emiterea deciziei nr. 34886, intimata nu a avut în vedere și sporul de vechime în cuantum de 18% pentru perioada 1.10.1988 - 1.03.1990, contrar recomandărilor cuprinse în motivarea deciziei civile a Curții de APEL IAȘI, care arată că la recalcularea pensiei vor fi avute orice alte înscrisuri relevante.

Legal citată, intimata Casa Județeană de Pensii a depus întâmpinarea în cuprinsul căreia a învederat faptul că, contestatorul figurează în evidențele Casei Județene de Pensii Bârlad ca beneficiar al drepturilor de pensie stabilite conform prevederilor Legii nr. 3/1977, conform deciziei nr. 34886/21.03.1994, drepturile fiindu-i acordate începând cu data de 1.06.1994, recalculate potrivit prevederilor OUG nr. 4/2005, HG nr. 1550/2004 și ale HG nr. 733/2005. Urmare a deciziei nr. 565/28.09.2007 a Curții de APEL IAȘI, intimata Casa Județeană de Pensii a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului avându-se în vedere un spor de vechime în cuantum de 25% pentru perioada 01.03.1990- 01.04.1992, iar în urma recalculării s-a obținut un punctaj mediu anual de 1.56649, inferior celui avut în plată la data recalculării de 1.74866 lei. La recalculare, pentru perioada 01.10.1988- 01.03.1990 s-a avut în vedere un spor de vechime de 15%, conform legii.

Prin sentința civilă nr.387/09.04.2009, instanța de fond a respins contestația formulată de contestatorul G împotriva Deciziei privind recalcularea drepturilor de pensie nr. 34886 din 27.12.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Contestatorul figurează în evidențele Casei Județene de Pensii Bârlad ca beneficiar al drepturilor de pensie stabilite conform prevederilor Legii nr. 3/1977, conform deciziei nr. 34886/21.03.1994, drepturile fiindu-i acordate începând cu data de 01.06.1994, recalculate potrivit prevederilor OUG nr. 4/2005, HG nr. 1550/2004 și HG nr. 733/2005.

Totodată, prin decizia nr. 565/22.09.2007, Curtea de APEL IAȘI, casând sentința nr. 1889/5.10.2006 a Tribunalului Vaslui, a anulat decizia nr. 34.886/19.04.2006 și a obligat intimata Casa Județeană de Pensii V să emită o nouă decizie prin care să ia în calcul sporul de vechime de 25% pentru perioada 01.03.1990 - 01.04.1992, conform adeverinței nr. 71/26.04.2005 emisă de Stația CFR Bârlad.

La data de 27.11.2007, prin cererea înregistrată sub nr. 33080, contestatorul Gas olicitat recalcularea drepturilor de pensie potrivit deciziei mai sus arătate și, de asemenea, a solicitat recalcularea drepturilor de pensie prin luarea în considerare a unui spor de vechime în cuantum de 18% pentru perioada 01.10.1988- 28.02.1990, conform adeverinței nr. 1.8.S/229/2007.

Prin decizia contestată, respectiv prin decizia de recalculare nr. 34886/ 27.12.2008, intimata Casa Județeană de Pensii a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului conform deciziei civile nr. 565/22.09.2007 a Curții de APEL IAȘI, având în vedere sporul de vechime în cuantum de 25% pentru perioada 01.03.1990 - 01.04.1992, dar fără a avea în vedere sporul de vechime în cuantum de 18% pentru perioada 01.10.1988- 28.02.1990.

Prevederile art. 164 al.3 lit. a și b din Legea nr. 19/2000 stabilesc cu valoare obligatorie cuantumul sporurilor de vechime ce vor fi avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie ale asiguraților. Astfel, pentru perioada 1983- 1992, în care este inclusă și perioada 1988-1990, la care se referă adeverința în discuție, pentru care contestatorul solicită a fi avut în vedere un spor de vechime în cuantum de 18%, sporul maxim de vechime prevăzut de Legea 19/2000 este de 15%, spor care a fost avut în vedere la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului.

Raportat la acest text de lege, care stabilește indubitabil faptul că pentru perioada 01.09.1983 - 01.04.1992, sporul de vechime maxim care este avut în vedere la calcularea drepturilor de pensie nu poate fi decât cel prevăzut de lege, respectiv cel de 15%, pentru o vechime totală de peste 20 ani, spor care a fost avut în vedere la calcularea drepturilor de pensie ale contestatorului G, instanța a reținut faptul că intimata la emiterea deciziei contestate nu putea să aibă în vedere sporul de vechime de 18% prevăzut în adeverința nr. 1.8.S/229/2007, deoarece acesta depășea cuantumul prevăzut de lege. Prin recunoașterea unui spor de 18%, mai mare decât cel permis de lege, s-ar eluda tocmai prevederile acestui text de lege care nu permit recunoașterea unui spor de vechime mai mare decât cel prevăzut de art. 164 al.3 din Legea nr. 19/2000.

Astfel, instanța a reținut că decizia contestată este legală, iar în temeiul prevederilor art. 155 din Legea nr. 19/2000, a respins contestația formulată de către numitul G împotriva deciziei nr. - emisă la data de 27.11.2008 de către intimata Casa Județeană de Pensii V, ca neîntemeiată. Urmare a respingerii capătului principal de cerere privind anularea deciziei nr. 34886/27.12.2007, a fost respins și capătul secundar privind plata de daune materiale și morale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Susține recurentul că în mod greșit nu i-a fost luat în calcul sporul de vechime de 18%, conform adeverinței nr. 18S/229/2007 eliberată de Regionala Ferate I, deși decizia nr. 565/22.09.2007 a Curții de APEL IAȘI recomandă a se avea în vedere și alte eventuale adeverințe, conform art.164 alin.3 din Legea 19/2000.

Mai susține recurentul că, deși la dosar a fost depusă Decizia nr.477/17.05.2007 a Curții Constituționale, instanța nu a avut-o în vedere, respingând contestația.

A mai motivat recurentul că a mai solicitat a se avea în vedere la recalculare punctajul anterior, de 1,74, și nu cel de 1,54 luat în calcul de Casa Județeană de Pensii, invocând în acest sens art. 6 din OUG 4/2005. Consideră recurentul că în mod greșit a respins Curtea Constituțională excepția de neconstituționalitate a acestui articol, fără a avea în vedere dreptul câștigat, care nu putea fi luat nici chiar în baza legii.

Ca atare, solicită admiterea recursului și a contestației.

În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 pct.9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

În recurs a fost depusă, cu titlu de practică judiciară, sentința civilă nr.782F/07.10.2008 a Tribunalului Ialomița, pronunțată în dosarul nr-.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.

Astfel, prima instanță a interpretat corect dispozițiile art. 164 alin.3 din Legea 19/2000, care prevăd că,la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:

a) perioada 1 martie 1970 - 1 1983:

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;

10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 1983 - 1 aprilie 1992:

3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

12% pentru vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;

15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani".

Faptul că legiuitorul nu a înțeles să acorde posibilitatea calculării punctajului de pensie în raport de alt spor de vechime decât cel prevăzut de textul menționat rezultă cu claritate din prevederile art.164 alin.4, conform căruia,Pentru perioada de după 1 aprilie 1992 sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor anuale este cel înregistrat în carnetul de muncă".

Ca atare, pentru perioada 01.03.1970 - 01.04.1992, sporul de vechime utilizat la calcularea/recalcularea punctajului anual este obligatoriu cel prevăzut de art.164 alin.3 din Legea 19/2000, iar abia ulterior datei de 01.04.1992 este cel prevăzut în carnetul de muncă (ori în adeverințe eliberate de angajator, în cazul lipsei mențiunilor din carnetul de muncă).

Decizia Curții Constituționale nr.477/17.05.2007 - prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a disp.art. 164 alin.3 din Legea 19/2000 ridicată de G în dosarul nr- a Curții de APEL IAȘI - a reținut că susținerile autorului excepției nu ridică probleme de constituționalitate, ci doar probleme de interpretare și de aplicare a legii, a căror rezolvare intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

Rezultă că pentru perioada 01.10.1988- 28.02.1990, în mod corect a reținut instanța de fond că sporul de vechime ce putea fi utilizat la recalculare este cel de 15%, conform art.164 alin.3 din Legea 19/2000, și nu cel de 18% prevăzut în adeverința nr. 1.8.S/229/2007, deoarece acesta depășea cuantumul prevăzut de lege.

Cât privește decizia nr. 565/22.09.2007 a Curții de APEL IAȘI, aceasta a avut în vedere cererea contestatorului G ce privea o altă perioadă (respectiv 01.03.1990 - 01.04.1992) decât cea care a făcut obiectul prezentului dosar (respectiv 01.10.1988- 28.02.1990).

Referitor la punctajul rezultat în urma operațiunii de recalculare, se reține că, deși acesta era de 1,56, prin aplicarea prevederilor art.6 alin.2 din OUG 4/2005, s-a menținut în plată punctajul de 1,74 avut la data evaluării.

Potrivit art.6 alin.2 din OUG 4/2005,În situația în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menține cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta".

Prin Decizia nr. 1006/07.10.2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin.2 din OUG 4/2005 ridicată de G în dosarul nr- al Tribunalului Vaslui.

Decizia este obligatorie pentru instanțele de judecată și nu poate face obiectul controlului judecătoresc.

Greșit susține recurentul că i-a fost încălcat dreptul câștigat câtă vreme, dimpotrivă, pentru a nu se aduce atingere acestui drept, i-a fost menținut în plată punctajul avut la data evaluării, de 1,74, deși cel rezultat în urma recalculării era mai mic (respectiv 1,56).

Sentința civilă nr.782F/07.10.2008 a Tribunalului Ialomița, pronunțată în dosarul nr-, nu prezintă relevanță în cauza de față, ce are un obiect diferit. Ori, în recurs nu se pot face cereri noi, iar instanța de recurs se pronunță doar asupra cererii care a făcut obiectul judecății fondului.

Față de toate cele expuse, constatându-se că în cauză nu există motive de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii atacate, în baza art.312 Cod proc.civ. Curtea de Apel va respinge recursul și va menține sentința instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de contestatorul G împotriva sentinței civile nr.387/09.04.2009 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - --- Grefier,

Red./ Tehnored.

19.10.2009 - 2 ex.

Tribunalul Vaslui: -,

Președinte:Carmen Bancu
Judecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 885/2009. Curtea de Apel Iasi