Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 925/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr- (Număr în format vechi 6875/2008)

DECIZIA CIVILĂ NR.925/

Ședința publică din 16.02.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Adela Cosmina Bodea

JUDECĂTOR 2: Mariana Constanța Anastasiei C -

JUDECĂTOR: - -

GREFIER:

Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta împotriva sentinței civile nr.4668 din data de 04.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta prin avocat ce depune împuternicire avocațială nr.-/09.02.2009, pe care o depune la dosar, lipsind intimata Casa de Pensii a Municipiului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă avocatului recurentei cuvântul în susținerea cererii de recurs.

Recurenta prin avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr.4668 din data de 04.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și admiterea contestației deciziei de pensionare, conform motivelor de recurs. Se solicită cheltuieli de judecată, conform chitanței nr.49/30.01.2009, pe care o depune la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.4862/04.06.2008 pronunțată în dosarul nr.8009/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B,

A anulat decizia nr. -/09.11.2007, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3 B,

A obligat pârâta să emită o nouă decizie, prin care să recalculeze pensie pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare și a stagiului de cotizare și a sumelor contributive aferente realizate în perioada 17.06.2004-01.09.2004.

A respins contestația sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată,

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr. -/09.11.2007 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3 B, intimata a stabilit în favoarea contestatoarei o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 608 lei, cu începere din data de 01.12.2005 pe baza unui punctaj mediu anual de 2,05643 puncte și a unei valori a punctului de pensie de 295,56 lei.

in buletinul de calcul atașat deciziei atacate, a rezultat că intimata nu a luat în considerare la stabilirea drepturilor de pensie stagiul de cotizare și sumele contributive aferente, realizate în perioada 17.06.2004-01.09.2004.

Potrivit dispozițiilor art. 78 din Legea nr. 19/2000, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

Tribunalul a apreciat că veniturile omise a fi luate în considerare de către intimată, trebuie luate în considerare la determinarea punctajului mediu anual și a pensiei ca prestație de asigurări sociale, deoarece pentru aceste sume s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, soluția contrară reprezentând atât o încălcare a dispozițiilor legale reținute cât și a principiului contributivității consacrat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000.

Ca urmare în baza art. 87, raportat la art. 155 lit.d din Legea nr. 19/2000 instanța a anulat decizia contestată, iar în baza art. 89 al.1 din Legea nr. 19/2000 a obligat pârâta să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu data de 1.12.2005, cu luarea în considerare și a stagiului de cotizare și a sumelor contributive aferente, realizate în perioada 17.06.2004-01.09.2004.

Tribunalul a respins contestația sub celelalte aspecte ca neîntemeiată, reținând că pentru stagiul de cotizare realizat, ulterior datei de 01.09.2004, reclamanta nu a depus cererea de recalculare, la pârâtă.

În ceea ce privește specificul activității efectuate de cadrele didactice pentru veniturile realizate ulterior datei de 15.09.2004 s-a reținut că va reveni pârâtei sarcina de a aplica dispozițiile legale la data depunerii cererii de recalculare.

Din înscrisurile depuse la dosar nu a rezultat că reclamanta a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare, iar în ceea ce privește sporurile suplimentare s-a reținut că reclamanta va trebui să obțină adeverințe de la angajator cu precizarea lor expresă, defalcată pe tipuri de sporuri, pe care le va depune la Casa locală de pensii sector 3 în vederea recalculării pensiei sale.

În baza art. 274 Cod pr.civilă a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termenul legal, reclamanta.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că soluția instanței este dată, în parte, cu aplicarea greșită a legii.

În privința vârstei de pensionare se arată că, în mod greșit, instanța de judecată a reținut că din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare.

Susține recurenta că a fost eliberată din învățământul preuniversitar pentru pensionare la data de 31.12.1999, iar potrivit art. 12 al.1 din Normele de aplicare aplicabile HG nr. 1550/2004 și al.3 din același articol, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare va fi cel reglementat de Legea n 3/1977, iar potrivit art. 8 al.2 din Legea nr. 3/1977, a beneficiat de dreptul de pensionare în sistemul public, începând cu vârsta de 55 ani.

Un alt motiv de recurs vizează faptul că în buletinul de calcul s-au strecurat greșeli, în sensul că pentru perioada 1 ianuarie 2000-31 august 2002 s-a reținut numai 1 an și 9 luni, deși în realitate este vorba de 2 ani și 8 luni, iar în ceea ce privește perioada 15.09.2003-12.06.2005, intimata a reținut numai 1 an și 1 lună, instanța de fond nefăcând nici o precizare de natură să justifice netemeinicia susținerilor sale.

Referitor la stagiul de cotizare, efectuat ulterior datei de 01.09.2004, în mod greșit s-a reținut faptul că nu a depus o cerere de recalculare la casa de pensii pentru această perioadă. Recurenta susține că a formulat cererea de evaluare a pensiei nr. 1896 la data de 12.01.2005, reluată a 31.08.2005 și în luna septembrie 2005, precum și cererea nr. 1324 de la aceeași dată de stabilire a pensiei prin adăugarea vechimii corespunzătoare până la data respectivă, motiv pentru care intimata pârâtă avea obligația de a aplica prevederile legale și cu privire la veniturile realizate în această perioadă, iar instanța trebuia să rețină în sarcina pârâtei această obligație, iar nu de la data depunerii unei noi cererii de recalculare.

Susține recurenta că instanța de judecată nu a luat în considerare toate neconcordanțele între mențiunile din carnetul de muncă și cele din buletinul de calcul, reținând numai perioada 17.06.2004 -01.09.2004 pentru calculul punctajului mediu anual. În mod similar instanța de judecată trebuia să aibă în vedere și perioada ulterioară datei de 12.06.2005, dată la care se oprește nejustificat, calculul casei de pensii, mai ales perioada de concediu legal de odihnă iulie-august 2005, pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.

O altă critică se referă la faptul că instanța de judecată trebuia, în mod corect să oblige intimata pârâtă să aibă în vedere la calculul drepturilor de pensie și modalitatea de calcul a normei didactice, așa cum prevăd dispozițiile speciale din statutul personalului didactic.

Susține recurente că norma didactică este stabilită pentru an școlar, iar nu pentru zile lucrate lunar, așa cum apare în fișa de calcul.

Conform mențiunilor din carnetul de muncă, pct.102-106, pe perioada 15.09.2004-31.08.2005, a fost angajată cu 86 % din normă, iar calculul corect al stagiului de cotizare implică raportarea punctajului la norma didactică aplicabilă pentru situația specială în care și-a desfășurat activitatea, respectiv 14 ore săptămânal și nu 18 ore, cum este norma didactică de predare-învățare pentru profesorii din învățământul preuniversitar această situație fiind aplicabilă și perioadei 12.09.2005-17.06.2006, când a fost angajată în sistem pensie-cumul, cu 13 ore săptămânal.

În ceea ce privește sporurile în funcție de care trebuiau calculate drepturile la pensie, instanța de fond a reținut eronat că avea obligația de a obține adeverințe de la angajator pe care să le depună la casa de pensii și în funcție de care aceasta să recalculeze pensia, susține recurenta.

Arată recurenta că dovezile prevăzute de art. 164 din Legea nr. 19/2000 au fost depuse din ianuarie 2005, ca anexă a cererii de evaluare.

Potrivit art. 48 al.1 și art. 49 din Legea nr. 128/1997,salariul personalului didactic se compune din salariul de bază și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale, iar salarizarea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar se stabilește diferențiat, în raport cu funcția și norma didactică îndeplinită, nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, gradul didactic, titlul științific, vechimea recunoscută în învățământ, calitatea activității instructiv educative, locul și condițiile specifice în care se desfășoară activitatea.

Susține recurenta că pentru perioada 01.12.1972-01.09.1973 salariul de bază a fost majorat la suma de 1560 lei/lună, aspect ce nu se regăsește în buletinul de calcul, unde pentru perioada 01.09.1972-01.09.1973 salariul luat în considerare este de 1480 lei/lună.

Pentru perioada 01.10.1971-01.09.1977 precum și 01.-09.1977-01.10.1977 a depus o adeverință atestând încasarea sporului de dirigenție în cuantum, de 100 lei, respectiv 80 lei, iar pentru perioadele 01.09.1991-.01.05.1993 cuprinse în buletinul de calcul, nu s-au adăugat sporurile încasate și cuprinse în carnetul de muncă, ceea ce face ca punctajul mediu anual pentru această perioadă să fie mult mai mic decât cel real.

Mai arată recurenta că pentru perioadele 1997-2005 cuprinse în buletinul de calcul,există diferențe între mențiunile pe care acesta le conține, referitoare la salariul de bază și/sau sporurile încasate și cele din carnetul de muncă, totalul sporurilor încasate și specificate în carnetul de muncă fiind mult mai mare decât cel înscris în buletinul de calcul, motiv pentru care punctajul stabilit prin decizia contestată nu este corect.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și urm. art. 304 pct.9, art. 3041Cod pr.civilă, art. 312 al.2 și 4 Cod pr.civilă, HG nr.1550/2004 și Legea nr. 19/2000.

În recurs nu au fost administrate probe noi.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiile art. 3041Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursul ca nefiind fondat pentru considerentele ce urmează:

Este real că,potrivit art. 2 al.3 din HG nr. 1550/2004, pentru perioadele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi ce reglementat de Legea nr. 3/1977, însă în cazul recurentei stagiul complet de cotizare a fost corect reținut ca fiind de 25 ani, conform dispozițiilor art. 8 al.1 din Legea nr. 3/1977, astfel încât susținerile din primul motiv de recurs nu au relevanță juridică în speță.

În ceea ce privește susținerile referitoare la greșelile de calcul pentru perioada 1 ianuarie 2000-31 august 2002 și respectiv 15.09.2003-12.06.2005, Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 78 al.4 din Legea nr. 19/2000 au fost luate în calcul numai lunile pentru care s-a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale, restul lunilor nefiind luate în considerare, întrucât nu s-au făcut dovezi în sensul anterior menționat, astfel cum rezultă din adeverința de certificare stagii, aflată la fila 40 dosar fond.

În ceea ce privește criticile formulate la punctul 3 din cererea de recurs, Curtea reține că stagiul suplimentar a fost luat în calcul până la data de 12.06.2005, conform pag.6 din BC 2, fila 39 dosar fond.

Față de data depunerii cererii de recalculare cu stagiul adăugat se observă că intimata Bal uat în calcul o perioadă mai mare decât cea solicitată până la data depunerii cererii.

Recurenta nu poate pretinde luarea în considerare a stagiului de cotizare realizat în iulie 2005 care nici nu fusese realizat la data depunerii cererii nr. 1324/12.01.2005 (fila 22 dosar fond).

Ca urmare, în mod corect s-a reținut de tribunal că nu s-a făcut dovada depunerii unei cereri de recalculare pentru perioada ulterioară datei de 12.06.2005.

În ceea ce privește criticile formulate la punctul 4 din cererea de recurs privind modalitatea de calcul a normei didactice, conform dispozițiilor art. 43 și art. 45 din Legea nr. 128/1997, Curtea nu le va putea reține, întrucât ceea ce interesează este punctajul mediu anual, care ase determină potrivit dispozițiilor art. 78 (1) din Legea nr. 19/2000.

Astfel, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, numărul de puncte realizat în fiecare lună calculându-se prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă comunicat de Comisia Națională pentru Statistică.

În ceea ce privește criticile vizând includerea sporurilor la determinarea punctajului mediu anual, Curtea reține că pentru perioada 01.10.1971-01.10.1977, recurenta nu a făcut dovada încasării sporului de dirigenție în cuantum de 100, respectiv 80 lei printr-o adeverință, astfel cum acesta susține în cererea de recurs.

În ceea ce privește sporurile încasate în perioada 01.09 1991-01.05.1993, Curtea reține că acestea au fost luate în calcul de către intimată, conform mențiunilor din buletinul de calcul aflate la fila 26-27 dosar fond.

În ceea ce privește perioada 1997-2005, Curtea reține de asemenea din buletinul de calcul,aflat la filele 27,28,29,39 dosar fond că au fost luate în calcul de către intimată, sporurile fiind reflectate separat în buletinul de calcul până la data de 01.04.2001, când acestea au fost preluate în suma contributivă.

Față de considerentele expuse, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 al.1 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.4668 din data de 04.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

C

GREFIER,

Red.

Tehnored.

2 ex./10.03.2009

Jud.fond:

Președinte:Adela Cosmina Bodea
Judecători:Adela Cosmina Bodea, Mariana Constanța Anastasiei

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 925/2009. Curtea de Apel Bucuresti