Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 925/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6851/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 925R
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.5978 din data de 06.10.2009 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă. De asemenea, se învederează instanței că, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 15.02.2010, de către intimata, prin avocat, întâmpinare, în dublu exemplar, la care a atașat împuternicirea avocațială nr.-/09.02.2010.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
După reținerea cauzei în pronunțare, se prezintă pentru intimata, avocat, care solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B ca nefondat, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei, în baza chitanței nr.138/09.02.2010, pe care o depune la dosar.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub nr-, contestatoarea a chemat în judecată Casa de Pensii a Municipiului B, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei nr. -/25.09.2008 și să fie obligată pârâta la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să se constate că, în perioada 18.12.1975 - 29.12.1998, contestatoarea a desfășurat activitate în grupa a Il-a de muncă și să procedeze la recalcularea drepturilor sale de pensie.
Prin sentința civilă nr.5978/6.10.2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis contestația formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B; a anulat decizia nr.-/25.09.20208 emisă de intimată; a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare prin care să se constate că în perioada 18.12.1975 - 29.12.1998 contestatoarea a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă, conform mențiunilor din adeverința nr.1639/25.11.2005 emisă de SC SA; a respins celelalte capete de cerere, ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. -/25.09.2008 emisă de Casa de Pensii Sector 2, au fost stabilite drepturile de pensie ale reclamantei pentru muncă depusă și limită de vârstă, începând cu 01.09.2008, stabilindu-se o pensie în cuantum de 1480 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 2,54466 și o valoare a punctului de pensie de 581,30.
Din decizia de pensionare și anexele aferente reiese că reclamanta nu a realizat stagiu de cotizare în condiții deosebite de muncă aferente grupei II de muncă ci doar un stagiu de cotizare în condiții normale de 32 ani, 8 luni și 15 zile.
Din adeverințele nr.1639/25.11.2005, nr.8467/11.12.2008, nr.7124/18.11.1998 emise de SC SA rezultă că în perioada 18.12.1975 - 29.12.1998 contestatoarea a desfășurat activitate în grupa a Il-a de muncă.
Aceste constatări se coroborează și cu mențiunile din referatul emis de SC SA prin care se constată că activitatea desfășurată de reclamantă conform fișei postului se încadrează în grupa a II-a de muncă în proporție de 80%.
Totodată, instanța reține că în procesul-verbal nr. 9862/22.06.1990 și nr. 1648/21.02.1992 a fost notată încadrarea reclamantei în grupa a II-a de muncă, aspect care reiese și din fișa de pensie.
Conform art. 19 alin. 2 si art. 20 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 metodologia si criteriile de încadrare a persoanelor in locuri de munca in condiții deosebite si, respectiv, speciale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidarității Sociale si a Ministerului Sanatatii si Familiei, in urma consultării CNPAS.
HG. nr. 246/2007 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca in condiții deosebite prevede la art. 15 ca locurile de munca, activitățile si categoriile profesionale încadrate in grupele I si a II-a de munca pana la intrarea in vigoare a hotărârii sunt considerate activități desfășurate in condiții deosebite, cu excepția celor care, conform prevederilor Legii nr. 19/2000, sunt prevăzute ca fiind activități desfășurate in locuri de munca in condiții speciale.
Potrivit art. 14 alin. 1 din HG. nr. 261/2001, "dovedirea perioadelor de activitate desfășurata in locuri de munca in condiții deosebite in vederea pensionarii se face pe baza înregistrării acestora in carnetul de munca, conform metodologiei stabilite de Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, pe baza unei adeverințe emise de angajatorul la care a lucrat salariatul respectiv sau pe baza listelor cuprinzând persoanele care au desfășurat activitatea in locuri de munca in condiții deosebite."
In speța de, contestatoarea a făcut dovada prin înscrisurile enumerate mai-sus că în perioada 18.12.1975 - 29.12.1998 contestatoarea a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă.
Din adeverința nr. 1639/25.11.2005 emisă de SC SA
rezultă că în perioada 18.12.1975 - 29.12.1998 contestatoarea a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă, conform art.2 din HG nr.559/1990 și pct.5 din Anexa la Ordinul 969/1990, timp de 18 ani și 4 luni cu activitate 80% ore. Pentru această perioadă s-a plătit o cotă de contribuție CAS.
Față de cuprinsul adeverinței, care nu a fost anulată și pentru care societatea emitentă își asumă întreaga responsabilitate, este greșită respingerea cererii reclamantei de recalculare a drepturilor de pensie cu luarea în considerare a grupei a II-a de muncă pentru o perioadă de 18 ani și 4 luni, cu atât mai mult cu cât conform adeverinței s-a plătit o cotă de contribuție la fondul de asigurări sociale pentru grupa a II-a de muncă. A accepta soluția contrară înseamnă a încălca principiul contributivității.
Plata contribuției de asigurări sociale impune ca la stabilirea drepturilor de pensie să se aibă în vedere grupa a II-a de muncă pentru perioada indicată în adeverința, întrucât altfel sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale nu ar corespunde riscului asigurat.
Prin urmare, pârâta trebuie să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public de pensii, în considerarea prevederilor legale și a adeverinței eliberate de fostul angajator al reclamantei, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de grupa a II-a de muncă.
Într-adevăr, potrivit art.160 alin.1 din Legea nr. 19/2000 "vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare".
Având în vedere că reclamanta a contestat decizia de pensionare în termenul de 45 zile prevăzut de art. 87 din Legea nr. 19/2000 și constatându-se că pensie cuvenită acesteia a fost calculată fără a include niciun stagiu de cotizare în grupa a II a de muncă, prima instanța a admis cererea și a anulat decizia nr.-/25.09.20208 emisă de intimată
Totodată, a fost obligata intimata să emită o nouă decizie de pensionare prin care să se constate că în perioada 18.12.1975 - 29.12.1998 contestatoarea a desfășurat activitate în grupa a Il-a de muncă, conform mențiunilor din adeverința nr.1639/25.11.2005 emisă de SC SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, motivele de recurs fiind încadrate intre cele prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă.
Se arata ca, in fapt, reclamantul își manifesta nemulțumirea de neincluderea in calculul a drepturilor de pensie, a veniturilor realizate in acord global din adeverința nr. 1639/25.11.2005 emise de SC SA.
Pe langa retribuția tarifara, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabila a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor si a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor si a compensațiilor prevăzute de lege.
Acesta este si motivul avut in vedere de către legiuitor când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute in sistem de acord global in categoria sporurilor cu caracter permanent.
Instanța de fond nu a respectat principiul solidarității sociale si principiul obligativității, ambele statuate de art. 2. lit. c) si lit. d) din Legea 19/2000.
Art. 2:"Sistemul public se organizează si funcționează având ca principii de baza:
c) principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la
sistemul public isi asuma reciproc obligații si beneficiază de
drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor
sociale prevăzute de lege;
d) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice si
juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public,
drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu
îndeplinirea obligațiilor."
In motivarea hotărârii judecătorești instanța de fond acorda reclamantei dreptul de a i se recalcula cuantumul pensiei cu luarea in considerare a acordului global, astfel cum prevede in mod imperativ art. 26, din Legea 19/2000, contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra, sumelor reprezentând participarea salariaților la profit, premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Având in vedere prevederile art.26 din Legea nr. 19/2000 cu modificările si completările ulterioare (1) Contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând: a) prestații de asigurări sociale care se suporta din fondurile
asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se
plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi; b) drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, in cazul încetării raporturilor de munca, încetării raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, încetării mandatului sau a calității de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz; c) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare si transfer, precum si drepturile de autor; sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.
(2) Sumele asupra cărora nu se datorează contribuția de asigurări sociale, prevăzute la alin. (1) lit. b)-e), nu se iau in considerare la stabilirea cuantumului prestațiilor de asigurări sociale. Sporurile cu caracter permanent care se au in vedere la calcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute de Legea nr.49/1992, si nr.OUG4/2005
Potrivit punctului VI din anexa OUG nr.4/2005 nu fac parte din sporurile cu caracter permanent prevăzute de normele in vigoare, veniturile realizate în acord global de către contestatoare.
Mențiune: Nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare si de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare si transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, in cazul desfacerii contractului de munca; al 13-lea salariu; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Prin sentința civila nr. 5978/06.10.2009, instanța de fond obliga Casa de Pensii a Municipiului B sa emită o noua decizie de pensie prin care sa recalculeze pensia pentru limita de vârsta, retroactiv cu începere din data de 01.04.2009, cu luarea in considerare a adeverinței nr. 1639/25.11.2005 emisă de SC SA.
Asupra acestui fapt s-a pronunțat si Curtea Constituționala prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefundat.
Faptul ca intimata a desfășurat, in perioada menționata, activitate ce se încadrează in grupa a II-a de munca, este menționat in carnetul de munca ce a fost depus la instanța de fond.
Instanța de fond se pronunța legal prin sentința civila nr. 5978, reținând incidența dispozițiilor art. 19 alin 2 si art. 20 alin 3 din Legea 19/2000, conform căruia metodologia si criteriile de încadrare a persoanelor in locuri de munca in condiții deosebite si, speciale, se vor stabili prin hotărâre a Guvernului in baza unor propuneri comune, atât a Ministerului Muncii cat si a consultării CNPAS.
HG nr. 246/2007 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca in condiții deosebite prevede la art. 15, ca locurile de munca, activitățile si categoriile profesionale încadrate in grupele I si a II-a de munca, pana la intrarea in vigoare a hotărârii sunt considerate activități desfășurate in condiții deosebite, cu excepția celor care, conform Legii nr.19/2000, sunt prevăzute ca fiind activități desfășurate in locuri de munca in condiții speciale.
In acest sens, dovedirea perioadelor de activitate desfășurata in locuri de munca in condiții deosebite in vederea pensionarii se face pe baza înregistrării acestora in carnetul de munca, conform metodologiei stabilite de Ministerul Muncii si Solidarității Sociale, pe baza unei adeverințe emise de angajatorul la care a lucrat salariatul respectiv sau pe baza listelor cuprinzând persoanele care au desfășurat activitate in locuri de munca in condiții deosebite (art. 14 din lege).
Intimata a depus toate înscrisurile prevăzute de art. 14 din lege, dovedind ca in perioada 18.12.1975 - 29.12.1998 a desfășurat activitate in grupa a II a de munca, conform art. 2 din HG nr. 559/1990 si pct. 5 din Anexa la Ordinul nr. 969/1990, timp de 18 ani si 4 luni cu activitate de 80%, pentru aceasta perioada si intr-o atare situație s-a plătit o cota de contribuție la CAS.
Conform principiului contributivității, trebuie reținut la recalcularea pensiei cu luarea in considerare a grupei a II a de munca pentru o perioada de 18 ani si 4 luni, cu atât mai mult cu cat in conformitate cu adeverințele emise de către societatea angajatoare rezulta ca s-a plătit o cota de contribuție la fondul de asigurări sociale pentru grupa a II a de munca.
Plata contribuției de asigurări sociale impune ca la stabilirea drepturilor de pensie sa se aibă in vedere grupa a II a de munca pentru perioada indicata in adeverința, întrucât altfel sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale nu ar corespunde riscului asigurat.
Prin urmare, recurenta trebuie sa respecte acest principiu de baza al organizării si funcționarii sistemului public de pensii, in considerarea prevederilor legale si a înscrisurilor depuse, doveditoare a celor învederate.
Instanța de fond, in raport de întreg materialul probator si de prevederile legale in materie, a dispus anularea deciziei nr. -/25.09.2008 si obligarea recurentei la emiterea unei noi decizii care sa constate ca in perioada 18.12.1975-29.12.1998 intimata a desfășurat activitate in grupa a II-a de munca.
In mod eronat retine recurenta, Casa de Pensii a Municipiului B, faptul ca intimata, "isi manifesta nemulțumirea de neincluderea in calcul a drepturilor de pensie, a veniturilor realizate in acord global din adeverința nr. 1639/25.11.2005 emise de SC SA ".
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul recurentei-pârâte Casa de Pensii a Municipiului B este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
In temeiul mențiunilor din adeverința nr. 1639/25.11.2005 emisă de SC SA, rezultă că în perioada 18.12.1975 - 29.12.1998 intimata a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă, conform art.2 din HG nr.559/1990 și pct.5 din Anexa la Ordinul nr.969/1990, timp de 18 ani și 4 luni, perioada pentru care s-a plătit cota de contribuție CAS.
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, "sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Acest principiu este dezvoltat in dispozițiile următoare din același act normativ, in secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportareasalariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile,sau, după caz, avenitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Recurenta Casa de Pensii a Municipiului B motivează recursul fara a oferi date referitoare la netemeinicia sentinței recurate, invocând neincluderea in calcul a drepturilor de pensie a veniturilor realizate in acord global din adeverința nr. 1639/25.11.2005 emise de SC SA, chestiune care nu face obiectul hotărârii primei instanțe.
de aceste considerente de fapt si de drept, in baza art. 312.proc.civ. Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
In baza art. 274 din Codul d e procedura civila, va obliga recurenta la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei, reprezentând onorariul achitat aparatorului ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.5978/6.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
Obligă recurenta la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex
25.02.2010
Jud.fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Dragoș Alin Călin
