Contestație indemnizație șomaj. Decizia 4155/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2574/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4155R
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Nițu Petronela Iulia
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCĂ, împotriva sentinței civile nr.219 din data de 02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect-contestație indemnizație șomaj.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul prin avocat cu împuternicire avocațială nr.51/2009, lipsind recurenta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Intimatul, prin avocat depune la dosar extras ecris și set înscrisuri din care rezultă că recursul declarat împotriva sentinței civile nr.134/16.02.2009 a fost respins.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Intimatul, prin avocat solicită respingerea recursului, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.219/02.03.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Călărași Secția Civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
A dispus anularea dispoziției nr. 67/17.12.2008 emisă de pârâta Agenția județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
A respins capătul de cerere privind suspendarea executării dispoziției nr. 67/17.12.2008 emisă de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
A obligat pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantul.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că potrivit art.403 (1) pr. "Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea dacă se depune cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel".
În baza acestui text de lege, instanța a fixat o cauțiune în sumă de 279,3 lei însă reclamantul prin apărător neconformându-se a precizat că nu are posibilitatea achitării acestei cauțiuni, situație față de care urmează a fi respins capătul de cerere privind suspendarea dispoziției nr.67/17.12.2008.
Având în vedere faptul că dispoziția nr.10/15.12.2008 emisă de pârâta a fost anulată prin sentința nr. 134/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-, sentință prin care s-a dispus și obligarea pârâtei AJOFM C către reclamantul, la plata indemnizației de șomaj începând cu data de 01.11.2008, tribunalul a constatat că pe cale de consecință urma să se dispună și anularea dispoziției nr.67/17.12.2008 emisă de aceiași pârâtă. Această consecință se impunea în mod logic deoarece prin decizia nr.67/17.12.2008 emisă de pârâtă se impută suma de 2743 lei, reprezentând indemnizație de șomaj necuvenită pentru perioada 18.06.2008-31.- reclamantului, or prin dispoziția 10/15.12.2008 emisă de aceeași pârâtă se anula o dispoziție prin care i se stabilise reclamantului dreptul la indemnizația de șomaj. Cum însă prin sentința civilă nr. 134/16.02.2009 s-a anulat dispoziția nr.l0/15.12.2008 stabilindu-se că reclamantul are dreptul la indemnizație de șomaj s-a constat că acestuia nu i se poate imputa nici indemnizația de șomaj primită anterior emiterii dispoziției nr.l0/15.12.2008, respectiv în perioada 18.06.2008-31.10.2008.
Întrucât pârâta A JOFM Cac ăzut în pretenții, aceasta în baza art.274 pr. a fost obligată către reclamantul la plata cheltuielilor de judecată
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal formulat recurs motivat pârâtul care a criticat sentința ca netemeinică și nelegală susținând că prin Dispoziția nr. 80/31.07.2008 privind stabilirea dreptului de indemnizație de șomaj, i s- stabillit intimatului dreptul la indemnizație de șomaj incepand cu data de 18.06.2008, in cuantum de 610 lei.
Ulterior in 2008, din verificările efectuate in baza de date a agenției s-a depistat o suprapunere de plați in sensul ca intimatul figurează in luna Octombrie 2008 in declarația privind evidenta nominala a asiguraților si obligațiilor de plata la bugetul asigurărilor pentru șomaj depusa de Primăria comunei, luna in care beneficia si de indemnizație de șomaj.
Primăria comunei prin adresa nr. 3810/08.12.2008 comunica agenției ca intimatul a fost ales consilier local in ședința de constituire a Consiliului local al comunei din data de 18.06.2008, iar potrivit art. 34 din Legea nr. 393 din 28.09.2004 privind Statutul aleșilor locali se prevede ca pentru participarea la lucrările consiliului si ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședința.
La data solicitării indemnizației de șomaj, respective la data de 11.07.2008 erau în vigoare legea Legea nr. 76/2002, fara modificarea adusa de nr.OUG 126 din 08.10.2008 și art. 34 din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare, fara modificare adusa de nr.OUG 126 din 08.10.2008.
In înțelesul art. 34 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2002, legiuitorul a stabilit ca pot beneficia de indemnizație de somai persoanele care nu realizează nici un fel de venituri cu excepția celor care desfășoară activități autorizate potrivit legii.
Numai aceasta categorie, respectiv persoane care desfășoară activități autorizate potrivit legii, pot beneficia de indemnizație de somai daca veniturile realizate sunt mai mici decât salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată.
A mai invocat recurenta art. 15 alin. 2 din nr.HG 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de munca, cu modificările si completările ulterioare.
Potrivit adresei Primăriei dl. realizează venituri din indemnizatia de consilier local si nu realizează venituri din activități autorizate.
In urma celor constatate, respectiv a faptului ca intimatul realizează venituri din indemnizația de consilier local inca din 18 iunie 2008, precum si a faptului ca a beneficiat de indemnizație de șomaj tot din data de 18 iunie 2008 si tinand cont de prevederile art. 34 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare s-a impus anularea stabilirii dreptului la indemnizație de șomaj prin emiterea Dispoziției nr. 10/15.12.2008.
In concluzie intimatul a incasat necuvenit indemnizație de șomaj pentru perioada 18.06.2008 - 31.10.2008, in suma de 2734 lei ron, suma imputata prin Decizia nr. 67/17.12.2008, deoarece la data stabilirii indemnizației de șomaj, acesta realiza venituri din indemnizația de consilier local, neindeplinind condițiile art. 34 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2002, cu modificările si completările ulterioare,fiind aplicabile disp.art 47 din Legea nr.76/2002.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și sub toate aspectele, potrivit art. 3041Cod pr.civilă Curtea apreciază ca nefondat recursul pentru considerentele următoare:
Prin dispoziția nr. 80/31.07.2008 a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă C s-a stabilit dreptul de indemnizație de șomaj al intimatului, începând cu 18.06.2008, la aceeași dată acesta fiind validat în funcția de consilier local la Consiliul local al comunei, Județul C, potrivit dovezilor aflate la dosarul primei instanțe.
Prin dispoziția nr. 10/15.12.2008 a aceleiași instituții s-a anulat dispoziția mai susmenționată, reținându-se neîndeplinirea de către beneficiarul indemnizației de șomaj a condițiilor prevăzute de dispoz.art. 34 alin.1 lit.b din Legea nr.76/2002.
Prin sentința civilă nr. 134/16.02.2009, pronunțată în dosarul nr- s-a dispus amânarea dispoziției nr. 10/15.12.2008, aceasta devenind irevocabilă prin decizia Curții de APEL BUCUREȘTI din 27.05.2009 prin care s-a respins recursul recurentului AJOFM
Prin urmare, după cum corect a reținut și prima instanță, dispoziția nr. 67/17.12.2008 a AJOFM C, contestată în prezenta cauză, prin care recurenta a imputat intimatei suma de 2734 lei reprezentând indemnizație de șomaj necuvenită încasată de acesta pentru perioada 18.06.2008 - 31.10.2008, contrar susținerilor recurentei ce apar ca nefondate este nelegală câtă vreme prin sentința civilă irevocabilă nr. 134/2009 a Tribunalului Călărașis -a apreciat că dreptul la indemnizația de șomaj a intimatului, stabilit prin dispoziția nr. 80/31.07.2008 a fost legal instituit.
În raport de faptul susmenționata hotărâre pronunțată între părțile din prezenta cauză este irevocabilă și se bucură, prin urmare, de autoritate de lucru judecat cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 76/2002 și art. 15 alin.2 din HG nr. 174/2002 astfel că nu pot fi primite susținerile recurentei privind greșita aplicare a acestor dispoziții legale de către instanța fondului față de caracterul incontestabil și executoriu al hotărârii judecătorești.
Pentru aceste motive, Curtea în temeiul art. 312 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispoz.art. 274 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge,ca nefondat, recursul formulat de recurenta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCĂ, împotriva sentinței civile nr.219 din data de 02.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul .
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2 ex/2 29.06.2009
Jud. fond- Tr.
Gh.
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Nițu Petronela Iulia