Contestație la executare. Decizia 220/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 220/
Ședința publică din 25 februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii M, cu sediul în Tg.M,-, împotriva sentinței civile nr.1823 din 6 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Văzând lipsa părților și împrejurarea că pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsa ei conform art.242 Cod procedură civilă, în baza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1823 din 6 noiembrie 2008, Tribunalul Mureșa admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii M și a anulat decizia nr.-/25.10.2008 și titlul executoriu nr.710/05.03.2008, emise de către pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.-/17.07.2000 s-a dispus către reclamantă acordarea pensiei de urmaș începând cu data de 01.04.2000.
La data de 25.10.2005 Mae mis decizia nr.-/2005 prin care reclamanta este declarată debitor pentru suma de 906 lei reprezentând pensie încasată necuvenit. În baza acestei decizii, la data de 05.03.2008 pârâta CJNPAS - CJP Mae mis titlul executoriu nr.710.
Cu privire la excepția tardivității invocată de pârâtă, tribunalul a reținut că acțiunea este introdusă în termen legal întrucât pârâta nu a depus la dosar copia borderoului prin care i s-a comunicat reclamantei în anul 2005 decizia nr.-, așa cum a susținut. Astfel, tribunalul a apreciat ca fiind întemeiate susținerile reclamantei cum că aceasta a luat cunoștință de actele contestate la data de 28.05.2008, astfel că, față de dispozițiile art.87 din Legea nr.19/2000, acțiunea a fost introdusă în termen legal. Aceasta cu atât mai mult cu cât în caz contrar ar fi încălcat și s-ar eluda și dreptul de contestație al pensionarilor împotriva deciziilor nelegale, garantat de art.155 din Legea 19/2000 și art.21 din Constituție.
Pe fondul cauzei tribunalul a reținut că decizia -/2005 a fost emisă în baza art.187 din Legea 19/2000, cu încălcarea dispozițiilor art.66 lit.b din Legea nr.19/2000, pct.20 din nr.340/2001, art.15 alin.5 lit.e și art.70 alin.2 din Legea 84/1995 și art.1 alin.1 din Legea 288/2004.
Astfel, potrivit art.66 lit.b din Legea 19/2000, reclamanta are dreptul la pensia de urmaș, dacă își continuă studiile, "într-o formă de învățământ organizată potrivit legii" până la terminarea acestora fără a depăși vârsta de 26 de ani. De asemenea, conform art.20 din Ordinul nr.340/2001, pensia de urmaș reglementată la art.66 lit.b din Legea 19/2000 se acordă copiilor care urmează cursurile unei singure instituții de învățământ.
Conflictul judiciar a fost generat de interpretarea dată de pârâtă, prevederilor art.66 lit.b din Legea 19/2000, interpretare potrivit căreia învățământul postuniversitar (de masterat) nu ar fi o "formă de învățământ organizată potrivit legii".
Această interpretare este eronată, întrucât prevederile art.66 lit.b din Legea 19/2000 nu disting după cu forma de învățământ este preuniversitară, universitară sau postuniversitară, deci "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus".
Singura condiție legală impusă de acest text de lege este continuarea studiilor într-o "formă de învățământ organizată potrivit legii". Însă potrivit art.70 alin.2 și art.15 alin.10 din Legea 84/1995 și art.1 din Legea 288/2004, învățământul postuniversitar (inclusiv cel de masterat) se organizează potrivit legii (a Legii 84/1995), fiind o formă de învățământ legală.
Ca atare, este inadmisibilă orice adăugire la lege prin instituire pe cale pretoriană a unei discriminări a persoanelor care urmează cursurile postuniversitare astfel că reclamanta este îndreptățită de a-i fi acordată pensia de urmaș pe perioada solicitată.
Având în vedere cele de mai sus, instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii M, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă.
Recurenta a invocat prevederile art.304 pct.4,8 și 9.pr.civ. fără a dezvolta aceste critici de nelegalitate în mod separat.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că potrivit art.66 din Legea 19/2000 și Ordinului 340/2001 modificat prin 518/2001, pensia de urmaș se acordă copiilor care urmează cursurile unei singure instituții de învățământ universitar până la terminarea acestora fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Potrivit art.67 din Legea 84/1995, durata studiilor la cursurile de zi în învățământul universitar de lungă durată este de 4 până la 6 ani și se încheie cu un examen de licență sau diplomă. Potrivit art.70 alin.2 din Legea 84/1995 învățământul post universitar cuprinde învățământul de masterat, astfel că această calitate de masterand nu poate fi asimilată cu cea de student înțelesul Legii 19/2000.
Recurenta a mai arătat că în urma unor verificări s-a constatat că reclamanta a continuat să încaseze drepturile din pensie și după absolvirea facultății nefiind îndreptățită astfel că s-a emis decizia de recuperare a debitului nr.- din 25.10.2005.
Reclamanta nu a formulat întâmpinare.
Examinând hotărârea atacată sub toate aspectele de fapt și de drept precum și prin prisma criticilor formulate de recurentă, curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta a fost beneficiara unei pensii de urmaș stabilită în temeiul Legii 19/2000.
Prin decizia atacată cu nr.- din 25.10.2007, pârâta Casa Județeană de Pensii M, a apreciat că reclamanta a încasat eronat dreptul de pensie în valoare de 906 lei pentru perioada 01.10.2003-30.09.2004 urmând în această perioadă cursuri de masterat.
S-a apreciat prin decizie că pensia de urmaș nu era cuvenită reclamantei prin prisma prev.art.66 din Legea 19/2000 coroborate cu Ordinul Ministrului și Solidarității Sociale nr.340/2001 modificat prin Ordinul 518/2001.
Instanța de fond a analizat situația reclamantei și a concluzionat temeinic și legal că aceasta a încasat în mod justificat în perioada în litigiu pensia de urmaș iar pe cale de consecință decizia de recuperare a sumelor nu este legală.
Susținerile recurentei potrivit cărora studiile de masterat se includ într-o altă categorie decât categoriile avute în vedere prin disp.art.66 din Legea 19/2000 coroborate cu dispozițiile cuprinse în ordinele sus arătate nu pot fi primite.
Art.66 din Legea 19/2000 condiționează dreptul de a beneficia de pensie de urmaș sub 2 aspecte, respectiv, forma de învățământ urmată să fie organizată potrivit legii iar vârsta beneficiarului să nu depășească 26 de ani.
Ordinul Ministrului nr.340/2001 modificat prin Ordinul nr.518/2001 restrânge prima condiție arătată mai sus în sensul că beneficiarul pensiei de urmaș trebuie să urmeze cursurile unei singure instituții de învățământ universitar. Cu toate acestea, Ordinul ministrului nu poate distinge cum de altfel nici nu o face așa cum nici legea nu distinge, asupra naturii acestor cursuri organizate de instituțiile de învățământ universitar în sensul în care nu se precizează dacă este vorba de cursuri de lungă durată, de scurtă durată, studii post universitare etc.
Art.70 din Legea 84/1995 se refera la învățământul postuniversitar care poate fii organizat în instituții de învățământ superior sau /și în școli postuniversitare, acreditate în acest scop. Recurenta omite să aibă în vedere această definiție legală a învățământului postuniversitar precum și instituțiilor în care acesta se poate organiza, respectiv, instituții de învățământ superior sau școli de studii postuniversitare.
În oricare din aceste instituții, potrivit art.70 alin.2 din Legea învățământului, se pot organizastudii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare și cursuri de perfecționare postuniversitare.
Cu alte cuvinte, una și aceiași instituție de învățământ universitar poate organiza cursuri de zi de lungă sau scurtă durată, cursuri cu frecvență redusă, cursuri de învățământ la distanță, cursuri de master, studii aprofundate de specialitate, etc.
Revenind la dispozițiile din Legea nr.19/2000 coroborate cu dispozițiile Ordinelor ministrului nr.340/2001 și 518/2001, rezultă fără echivoc în spiritul și litera acestora că, beneficiarii pensiei de urmaș trebuie să îndeplinească cumulativ pe lângă condiția vârstei de maxim 26 de ani, cerința de a urma cursurile unei singure instituții de învățământ universitar și nu cum greșit consideră recurenta,un singur curs organizat într-o instituție de învățământ.
A admite punctul de vedere al recurentei ar însemna a adăuga în mod flagrant la lege și la ordinele de ministru date în aplicarea acesteia. În acest sens nu există, așa cum arătam, nici o precizare în actele normative deși acestea au fost elaborate ulterior legii învățământului.
Având în vedere cele de mai sus curtea va respinge ca nefondat recursul declarat menținând ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii M, cu sediul în Tg-M,-, împotriva sentinței civile nr.1823 din 6 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp,
30.03.2009.
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
