Obligație de a face. Decizia 1216/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6738/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.1216/
Ședința publică din data de 26 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr.5058 din 18 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 10061/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, având ca obiect - obligația de a face.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 19.02.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 26.02.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.5058 din 18.06.2008 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a dispus respingerea acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu CASA DE PENSII A MUNCIPIULUI ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul său reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata pensiei majorate de 600 lei/lunar, începând cu data de 01.01.2008, susținând că începând cu data de respectivă toate pensiile au fost majorate cu 37% și numai pensia sa a fost exceptată de la majorare.
Tribunalul a reținut că prin decizia -/04.09.2007 emisă de Casa Locală de Pensii sector 2, au fost recalculate drepturile de pensie cuvenite reclamantului începând cu data de 01.12.2005, stabilindu-se în favoarea acestuia o pensie pentru limită de vârstă de 72 lei, dar s-a menținut în plată pensia în cuantum de 438 lei corespunzătoare punctajului mediu anual de 1,48137 puncte existent în plată anterior recalculării.
Ulterior, pârâta a emis și o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantului în conformitate cu prevederile OUG nr.19/2007, stabilind în favoarea acestuia, începând cu data de 01.07.2007, un punctaj mediu anual de 0,34570 puncte.
Acest punctaj mediu anual, este la rândul său mai decât cel aflat în plată la data efectuării operațiunilor de recalculare în baza OUG nr.4/2005, astfel că pârâta a continuat să mențină în plată cuantumul avantajos.
Din acest motiv, pensia a reclamantului a fost înghețată la nivelul de 438 lei, acest cuantum fiind determinat prin înmulțirea punctajului mediu anual aflat în plată anterior recalculării, (1,48137 puncte) cu valoarea unui punct de pensie de la data recalculării (295,56 lei).
Prin urmare a concluzionat Tribunalul că reclamantul nu este îndreptățit la majorarea cuantumului pensiei din sistemul public începând cu data de 01.01.2008, astfel cum solicita prin cererea de chemare în judecată, ci numai de la data la care punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării (0,34570 puncte) înmulțit cu valoarea curentă a unui punct de pensie, va conduce la un cuantum al pensiei mai mare decât cel aflat în plată, de 438 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, recurentul-reclamant care solicită admiterea recursului și rejudecarea cauzei.
În motivarea recursului recurentul a invocat trei motive de recurs.
Primul motiv se referă la faptul că ulterior pronunțării a fost citat pentru un nou termen la 30 iunie 2008 cu precizarea să indice decizia Casei de Pensii pe care o contestă cât și temeiul de drept în baza căruia cere recalcularea pensiei.
Un al doilea motiv de recurs critică faptul că instanța de fond a respins nejustificat și nemotivat încuviințarea probei cu acte constând în obligarea pârâtei să depună buletinul de calcul al pensiei recalculate în baza Legii nr.250/2007 și OUG nr.-, precum și efectuarea unei expertize de specialitate.
Susține recurentul că intimata a adus la dosar acte care n-au nicio legătură cu obiectul și cauza litigiului și anume decizia de recalculare a pensiei din data de 01.12.2005.
O a treia critică vizează faptul că instanța de fond a schimbat obiectul și cauza acțiunii pronunțându-se asupra ceea ce nu a solicitat.
Recurentul susține că a solicitat dacă la pensia existentă s-a aplicat s-au nu coeficientul de majorare stabilit prin Legea nr.250/2007.
Intimata nu a formulat întâmpinare și nici concluzii scrise.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în conformitate cu art.3041proc. civ. Curtea constată că recursul este fondat urmând a fi admis și trimisă cauza spre rejudecare aceleași instanțe pentru următoarele motive.
Astfel, Curtea reține că instanța de fond a fost învestită cu acțiune prin care reclamantul a solicitat să se constate de ce nu i-a fost majorată pensia cu un procent de 37% începând cu 01 ianuarie 2008, iar Tribunalul s-a pronunțat asupra faptului că în urma recalculărilor succesive drepturile de pensie au fost mai mici decât cele aflate în plată și altfel acestea au fost menținute fiind superioare celor rezultate în urma recalculării în conformitate cu dispozițiile legale.
Curtea constată și reține că prima instanță nu a manifestat rol pentru a stabili în mod corect starea de fapt și a administra întregul probatoriu necesar soluționării temeinice și legale a cauzei.
În acest sens, Curtea reține că nu a fost administrată în mod complet proba cu înscrisuri ce se găseau în posesia pârâtei-intimate constând în buletinul de calcul al deciziei de recalculare dată în baza OUG nr.4/2005.
Mai mult s-a respins cererea de a se administra proba cu expertiză contabilă pe considerentul că aceasta nu este utilă cauzei, iar instanța de fond a considerat util să facă singură calculele matematice pe care le-a considerat pertinente și concludente soluționării cauzei fără să motiveze de această dată utilitatea și necesitatea lor și nici criteriile pe care ce au stat la baza unor astfel de cauze.
Curtea reține că expertiza este una dintre probele ce se administrează în procesul civil atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști ( art. 201. proc. civ.).
Or, în cauza de față, deși instanța de fond a respins solicitarea reclamantului cu privire la această probă, ulterior pentru a determina dacă legea a fost respectată în recalcularea pensiei a trecut la determinarea cuantumului pensiei fără a ne preciza criteriile și înscrisurile care le-a folosit în acest scop.
Rolul administrării unei probe cu expertiza contabilă este dat de faptul că părțile pot formula obiecțiunii și astfel proba ca atare poate fi supusă contradictorialității și dezbaterii părților în cunoștință de cauză, ceea ce în modul de soluționare al cauzei de față nu se poate face.
De asemenea, Curtea reține că procedând în acest mod prima instanță a încălcat și principiul rolului activ statuat de către art. 129 alin.(5) proc. civ. conform căruia "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."
Mai mult decât atât, recurentului-reclamant i s-a creat o stare de confuzie constând în aceea că după soluționarea cauzei prin respingere acțiunii a primit o nouă citație la domiciliul prin care i se solicita să indice ce anume contestă.
Având în vedere toate aceste considerente, Curtea dispune ca la rejudecare instanța de fond să dea eficiență dispozițiilor art.129 alin.(5) proc. civ. și în raport de obiectul cererii de chemare în judecată să dispună administrarea întregului probatoriu necesar soluționării temeinice și legale a cauzei, respectiv atât proba cu înscrisuri ce se află în posesia pârâtei-intimate cât și proba cu expertiză contabilă pentru a se putea determina cu exactitate elementele de calcul ce determină cuantumul pensiei în raport de dispozițiile legale în vigoare.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.(2) proc. civ. urmează să admită recursul să dispună casarea hotărârii și să trimită cauza spre rejudecare același instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.5058/18.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B.
Casează sentința atacată.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
25.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
