Obligație de a face. Decizia 1498/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1498/R-CA
Ședința publică din 27 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona
Judecător - -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.520 din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-contestator și intimata Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la termenul anterior, prin serviciul registratură al instanței, intimata Casa Județeană de Pensii Vad epus la dosar întâmpinare.
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă conform art.242 pct.2 Cod procedură civilă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii V, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe pârâtă la plata drepturilor bănești începând cu data de 1.07.2005.
În motivarea acțiunii s-a arătat că deși a depus înscrisuri doveditoare, intimata nu a luat în considerare la calcularea pensiei sporul de noapte obținut de reclamant.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea acțiunii, arătând că la recalcularea pensiei reclamantului a fost avut în vedere și sporul de noapte cuprins în adeverința nr.26149/9.04.2008, sens în care a fost emisă decizia nr.68881/1.06.2008, ce urmează a fi comunicată și reclamantului. Prin această recalculare punctajul reclamantului a crescut de la 1.17155 la 1.18470 și, întrucât punctajul pe care reclamantul îl avea în plată era mai mare decât cel rezultat în urma recalculării (1.44580), s-a menținut în plată cuantumul pensiei aferent acestui din urmă punctaj.
Prin sentința civilă nr.520/12.05.2009, a fost respinsă contestația.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamantul a fost pensionat în baza Legii nr.3/1977, iar ulterior, prin decizia nr.68881/1.06.2008, în baza nr.OUG4/2005 și nr.HG1550/2004, contestatorului i-a fost recalculată pensia începând cu data de 1.07.2005, cu această ocazie stabilindu-se un punctajul mediu anual de 1.18470 și un cuantum al pensiei de 428 lei.
În luna aprilie 2008, contestatorul a depus la sediul intimatei două adeverințe prin care rezultă că în perioada 1.05.1973-1.05.1989 a beneficiat de un spor permanent de 15% din salariul de bază pentru munca prestată pe timpul nopții.
Expertul cauzei, precum și expertul consilier al reclamantului au concluzionat că cele două adeverințe au fost avute în vedere de către intimată cu ocazia emiterii deciziei nr.68881/1.06.2008, decizie necomunicată reclamantului la data promovării acțiunii (1.06.2008).
A mai reținut instanța că urmare a intrării în vigoare a nr.OUG100/2008, intimata a recalculat punctajul mediu anual al contestatorului, luând în calcul activitatea desfășurată de acesta în locul de muncă încadrată în grupele I și II de muncă, potrivit legislației anterioare date de 1.04.2001.
În ceea ce privește suma de bani ce se cere a fi restituită de către reclamant, instanța a reținut că inițial expertul contabil a stabilit că pentru perioada decembrie 2006-iunie 2008, contestatorului i se mai cuvine o diferență de pensie, în sumă de 320 lei, însă în luna iulie 2008 Casa Județeană de Pensii Vaa chitat prin mandat poștal reclamantului suma de 357 lei.
Față de aceste considerente, contestația a fost respinsă.
În termen legal, reclamantul a declarat recurs împotriva acestei sentințe pe care a criticat-o sub următoarele aspecte:
1. Cu rea-credință instanța nu a pus în discuția părților expertiza efectuată în cauză și nu a observat lipsa de pe lucrarea întocmită a semnăturilor experților și a ștampilei biroului local de expertize.
De asemenea, instanța nu dat posibilitatea recurentului să invoce obiecțiuni, nu a fost imparțială și nu a acceptat obiecțiunile formulate în scris de către reclamant.
2. În mod greșit instanța a respins capătul de cerere privind plata diferențelor de pensie.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat.
Instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile la termenul de judecată din 1.09.2008 (fila 17 dosar fond), în cauză fiind numit, prin încheierea de ședință din 15.09.2008, expertul.
Acesta a depus expertiza la data de 3.11.2008 (filele 28-35), iar pentru termenul de judecată din data de 8.12.2008 (fila 56), ambele părți au formulat obiecțiuni în scris, obiecțiuni care au fost încuviințate la același termen de judecată.
Expertul a răspuns la obiecțiuni prin lucrarea depusă la data de 19.01.2009 (filele 59-64), față de această lucrare părțile formulând din nou obiecțiuni (filele 65-66). Urmare acestor obiecțiuni, la termenul de judecată 23.02.2009 (fila 89), instanța a dispus efectuarea în cauză a unui nou raport de expertiză, de către același expert și a încuviințat pentru reclamant un expert consilier -.
Noua lucrare a fost depusă de expert la data de 8.04.2009 (filele 103-109), iar lucrarea expertului consilier a fost depusă la 10.04.2009 (filele 121-122).
De asemenea, părțile au formulat obiecțiuni cu privire la această ultimă expertiză (filele 127-131), iar la termenul de judecată din 12.05.2009, instanța a apreciat că obiecțiunile formulate nu sunt întemeiate și că nu se mai impune completarea raportului de expertiză. Instanța a motivat că obiecțiunile contestatorului pot fi verificate de către instanță, întrucât privesc chestiuni de aplicare a dispozițiilor legale în cauză, iar cu privire la obiecțiunile Casei Județene de Pensii V, în dosar sunt depuse înscrisuri de natură a rezolva nemulțumirile acesteia.
Rezultă așadar că, instanța de fond a admis de două ori obiecțiunile părților, dispunând refacerea expertizei contabile.
Ca atare, Curtea apreciază ca nefondate susținerile recurentului din primul motiv, în sensul că i-a fost încălcat dreptul privind formularea și admiterea obiecțiunilor la raportul de expertiză.
Al doilea motiv de recurs este fondat.
Toate expertizele contabile întocmite în cauză, respectiv în perioada noiembrie 2008 (prima expertiză) - aprilie 2009 (ultima expertiză), de către expertul cauzei, precum și lucrarea contabilă întocmită de expertul consilier al părții, concluzionează că intimata mai are de plătit o diferență de pensie de 320 lei pentru perioada decembrie 2006-iunie 2008 (anexa 8 de la filele 119-120).
Cu toate acestea, Tribunalul Vâlceaa înlăturat, fără nici un fel de motivare, concluziile expertizei și a reținut că reclamantului nu i se mai cuvine nici o sumă de bani restantă, deoarece în luna iulie 2008 primit de la intimată suma de 357 lei.
Este de observat în primul rând că intimata Casa Județeană de Pensii Vad epus în dovedirea susținerilor privind plata sumei de 357 lei, înscrisurile de la filele 54-55 din care rezultă într-adevăr acest cuantum, însă nu și ce reprezintă suma respectivă.
În obiecțiunile formulate la fila 127, intimata a susținut că suma de 357 lei reprezintă drepturi restante ca urmare a luării în calcul a adeverințelor nr.2041/2008 și nr.1854/2008 (referitoare la sporul de 15% pentru munca prestată în timpul nopții).
Expertul cauzei a stabilit însă că suma de 320 lei reprezintă diferențe bănești calculate pe perioada decembrie 2006-iunie 2008, ca urmare a restabilirii perioadei în care s-a recalculat pensia, în funcție de punctajul mediu anual și de valoarea punctului de pensie.
Rezultă așadar că este vorba despre două sume diferite, una de 320 lei și una de 357 lei, doar aceasta din urmă fiind achitată recurentului.
Ca atare, Curtea apreciază că intimata trebuie să achite reclamantului și diferențele de pensie de 320 lei, conform concluziilor expertizei efectuate în cauză, concluzii care, așa cum am arătat, au fost înlăturate de instanța de fond fără nici o motivare.
Față de aceste considerente, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința, în sensul că va admite acțiunea și va obliga pe pârâtă să plătească reclamantului diferențele de drepturi de pensie de 320 lei.
Această sumă urmează a fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, intimata având obligația să acopere întregul prejudiciu suferit de către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de ontestatorul, domiciliat în comuna, sat, județul V, împotriva sentinței civile nr.520/12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Rm.V,--159, județul
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea și obligă pe pârâtă să plătească reclamantului diferențele de drepturi de pensie de 320 lei, ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.10.2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
/30.10.2009
/6 ex.
Jud. fond:
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona
