Obligație de a face. Decizia 1892/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.8287/2008
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1892/
Ședința publică de la 25 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenteleCasa de Pensii a Municipiului B șiîmpotriva sentinței civile nr.6133 din data de 07.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17702/3/AS/2008, având ca obiect:"obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta,personal, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 16.03.2009, întâmpinare la cererea de recurs formulată de către recurenta Casa de Pensii a Municipiului B din partea recurentei.
Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea recurentei cu BI seria - nr.- eliberat de Circa 15 la data de 05.05.1992.
Recurenta, personal, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă recurentei cuvântul în susținerea și combaterea cererilor de recurs deduse judecății.
Recurenta, personal, având cuvântul în combaterea recursului declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, solicită respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate cu privire la valorificarea adeverințelor depuse la dosar.
Cât privește recursul său, recurenta, personal, solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat și motivat în scris, întrucât prevederile OUG nr.4/2005, privind procedura de recalculare a drepturilor de pensie, dau o derogare dispozițiilor art.95 și 169 din Legea nr.19/2000 în sensul că persoanele care beneficiază de pensie pot formula cerere de recalculare pe baza actelor doveditoare în termenul general de prescripție de 3 ani.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6133 din data de 07.10.2008 pronunțată în dosarul nr.17702/3/AS/2008 Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei prin valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 307/ 62007 și în adeverința nr. 318/25.06.2007 emise de INTEC SA, începând cu 1.02.2008, a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei prin valorificarea veniturilor menționate în adeverința nr. 131/ 05.03.2008 reprezentând adaos pentru condiții speciale, emisă de SC SA, începând cu data de 1.05.2008, a obligat intimata să emită decizii în sensul anterior menționat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, prin decizia nr. -/17.01.2005 emisă de Casa de Pensii Sector 4, contestatoarei i
s-a stabilit dreptul la pensie pentru limită de vârstă, începând cu data de 14.09.2004, prin trecerea de la pensia anticipată.
Ulterior, prin cererea înregistrată sub nr. 128/14.01.2008 la Casa Locală de Pensii Sector 4, contestatoarea a solicitat recalcularea pensiei prin valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 307/18.06.2007 și explicitarea acesteia în adeverința nr. 318/25.06.2007 emise de INTEC SA B iar prin cererea înregistrată sub nr. -/17.04.2008 contestatoarea a solicitat revizuirea deciziei de pensie pentru valorificarea adaosurilor menționate în adeverința nr. 131/05.03.2008 emisă de SC SA.
Tribunalul a reținut că intimata nu a făcut dovada soluționării cererii înregistrată sub nr. 128/14.01.2008 la Casa de Pensii Sector 4, de valorificare în calculul punctajului mediu anual a veniturilor indicate în adeverințele mai sus menționate. Instanța de fond a constatat că, prin adeverința nr. 318/25.06.2007 emisă de INTEC SA, se certifică realizarea de către contestatoare a veniturilor suplimentare (conform adeverinței nr. 307/18.06.2007) la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a CAS, cf. art. 1 din Decretul nr. 389/1972, astfel că aceste venituri trebuie valorificate în calculul punctajului mediu anual, având în vedere că, pe de o parte, ignorarea lor ar contraveni principiului contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite și, pe de altă parte, conform art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Tribunalul a apreciat că veniturile suplimentare menționate în adeverințe trebuie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale din perioada în care aceste venituri au fost realizate diferă de cel din prezent, pentru că altfel în prestația de asigurări sociale stabilită nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
În ceea ce privește adaosul pentru condiții speciale atestate prin adeverința nr. 131/05.03.2008 emisă de SC SA - Scăieni. Tribunalul a constatat că nici acestea nu au fost incluse în calculul punctajului mediu anual, deoarece intimata nu a făcut dovada soluționării cererii de recalculare înregistrată sub nr. -/17.04.2008 la Casa de Pensii Sector 4 și nici nu le- menționat în anexele deciziei cu date referitoare la activitatea în muncă iar, față de conținutul dispozițiilor art. 164 alin.3 din Legea nr. 19/2000, adaosurile respective trebuie valorificate în calculul punctajului mediu anual, din luna următoare formulării cererilor.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal au formulat recurs motivat părțile.
În motivarea recursului său, reclamanta a criticat sentința ca netemeinică și nelegală, cu motivarea că în timpul ședinței publice de judecata din data - nu fost întrebată și nu s-a insistat asupra plății retroactive, respectiv pe 3 ani, a veniturilor ce urmează să le dobândească în urma recalculării pensiei, cu luarea în calcul a celor cuprinse in adeverințele respective.
Recurenta reclamantă a arătat că în condică a fost înscrisă data de 1.02.2005 iar în hotărâre data de 1.05.2008 și că celelalte hotărâri de recalculare a pensiei au fost date începând cu anul 2005, și nu din 2008 așa cum a dispus prima instanță.
Recurenta a apreciat această dispoziție ca fiind discriminatorie, întrucât sporurile de acord global dobândite pentru întreaga activitate de proiectare (01.12.1975-16.06.199 ) au avut caracter permanent.
La fel se întâmplă și cu drepturile de pensie recalculate prin valorificarea veniturilor menționate in adeverința nr. 131/05.03.2008, reprezentând adaos pentru condiții speciale emisa de SC. SA.
Recurenta a invocat dispozițiile art. 7 alin. 3 - 5 din OUG Nr. 4/2005 susținând că cererea de recalculare poate fi efectuată pe baza actelor doveditoare prezentate de pensionari în termenul general de prescripție de 3 ani, astfel că drepturile modificate se acordă prin derogare de la prevederile art. 95 si 169 din Legea 19/2000.
Recurenta a precizat că adeverințele emise de INTEC SA au fost depuse la Casa Locala de Pensii la 14.01.2008 iar adeverința emisă de SC SA Scăieni a fost depusă cu cererea nr. - / 17.04.2008. Recurenta a mai arătat că uItima decizie de pensionare, primită înaintea depunerii acestor cereri, este cea de pensie pentru limita de vârsta având nr. 18830 / 17.01.2005 și că, anterior depunerii acestor cereri de recalculare a pensiei, a primit deciziile nr. - / 07.08.2008 și nr. - / 28.08.2008, din care rezultă că au fost valorificate sporurile ( veniturile ) la recalcularea pensiei în urma hotărârii judecătorești nr. 1825 / 14.11.2007 pronunțată de Tribunalul București, caz în care termenul general de prescripție de 3 (trei) ani a fost respectat.
Recurenta intimată a invocat în cererea de recurs dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 și 3041cod proc. civilă, cu următoarea motivare:
Instanța de fond a dispus în mod greșit obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei, cu luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de aceasta.
Recurenta a învederat instanței că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale.
Această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă
Din cele menționate anterior rezultă că la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice pe lângă salarii și sporurile caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Prin urmare, a susținut recurenta, veniturile suplimentare, obținute de reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art. 12 din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art.164, alin.1, din Legea nr. 19/2000.
Recurenta a făcut referire și la decizia Curții Constituționale nr. 736/2006.
Prin întâmpinare, recurenta reclamantă solicitat respingerea recursului intimatei.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea urmează să respingă ambele recursuri pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul reclamantei, acesta a criticat data de la care urmează a fi recalculate drepturile de pensie obținute prin valorizarea veniturilor suplimentare, susținând că i se aplică dispozițiile OUG. nr. 4/2005 astfel că este îndreptățită la acordarea diferențelor de pensie retroactiv, începând cu anul 2005 și nu de la data depunerii cererii de recalculare, așa cum a dispus instanța de fond.
Curtea constată că instanța de fond a apreciat în mod legal și temeinic asupra datei recalculării pensiei, întrucât recurenta reclamantă este beneficiara unei pensii pentru limită de vârstă începând cu anul 2005, stabilită în baza Legii nr. 19/2000 astfel că acesteia nu i se aplică dispozițiile OUG nr. 4/2005 cu raportare la HG nr. 1550/2004 care prevăd că recalcularea pensiilor acordate în baza legislației anterioare, se face pe etape, începând cu anul 2005, persoanele îndreptățite având posibilitatea de a dovedi în 3 ani de la acea dată cu înscrisuri noi, venituri sau stagii care nu au fost avute în vedere, cu consecința recalculării retroactive a drepturilor de pensie.
Această dispoziție legală are un caracter de excepție, fiind derogatorie de la norma de drept comun potrivit căreia drepturile ce fac obiectul cererilor de recalculare în materia asigurărilor sociale se acordă din luna următoare înregistrării cererii la casa de pensii, potrivit art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Recurenta reclamantă nu aparține categoriei de beneficiari ai recalculării în baza OUG nr. 4/2005, întrucât drepturile sale de pensie pentru limită de vârstă nu s-au deschis sub imperiul Legii ne.3/1977, ci în baza Legii nr. 19/2000, astfel că i se aplică dispozițiile de drept comun în materie.
Chiar dacă aceasta a beneficiat de alt tip de pensie anterior anului 2005, pensie anticipată, pentru care eventualele recalculări s-au efectuat în baza OUG nr. 4/2005, o astfel de împrejurare nu îi conferă reclamantei vocație la aplicarea dispozițiilor OUG nr. 4/2005 pensiei pentru limită de vârstă, în condițiile în care drepturile aferente acestui tip de pensie s-au acordat începând cu anul 2005, astfel că cererii de recalculare a acestei pensii i se aplică în mod exclusiv art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Prin urmare, aspectele învederate de recurenta reclamantă privind situația altor persoane care au lucrat în condiții similare sau ale unor cereri de recalculare formulate chiar de ea, anterior trecerii la pensie pentru limită de vârstă, nu prezintă relevanță în cauza dedusă judecății, întrucât sunt supuse altor norme legale incidente, față de cele aplicabile în prezenta cauză.
Neconcordanța dintre condica de ședință și hotărâre cu privire la data acordării drepturilor de pensie, nedovedită de către recurentă, poate fi interpretată ca o eventuală eroare materială și nu reprezintă un motiv de nelegalitate a hotărârii în condițiile în care datele din minuta și din dispozitivul acesteia corespund.
Cu privire la recursul intimatei, Curtea apreciază că acesta este nefondat.
Astfel, instanța de fond a făcut o corectă interpretare a probelor, precum și o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, atunci când a obligat recurenta să țină seama la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei și de veniturile suplimentare evidențiate în adeverința nr. 307/ 62007 și în adeverința nr. 318/25.06.2007 emise de INTEC SA și în adeverința nr. 131/ 05.03.2008, emisă de SC SA.
Așa cum corect a reținut prima instanță, adeverința menționată atestă realizarea de către intimată, în perioada 1975-1994, unor venituri suplimentare în acord global și prime, respectiv adaos pentru condiții speciale, în perioada 1965-1967, pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale.
Față de prevederile art. 78 din Legea nr. 19/2000, indiferent dacă aceste venituri au sau nu caracter permanent, în sensul art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, având în vedere principiul contributivității, reglementat de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că veniturile suplimentare obținute de intimata-reclamantă trebuie să fie avute în vedere la calculul drepturilor de pensie.
La stabilirea drepturilor de pensie se impune să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele emise de angajatorul la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
Instanța de fond în mod corect a procedat la o interpretare sistematică a dispozițiilor legale incidente, dând eficiență inclusiv principiilor egalității și contributivității, înscrise în art. 2 din Legea nr. 19/2000.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Nici decizia Curții Constituționale nr. 736/2006, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a pct. VI din Anexa OUG nr. 4/2005 nu este de natură a conduce la o altă concluzie.
Așa fiind, Curtea constată că, în cauză, nu se regăsește motivul de modificare a hotărârii atacate prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
În ce privește motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 4. pr. civ. Curtea reține că acesta nu a fost motivat de recurentă, care nu a indicat modalitatea concretă în care s-ar fi săvârșit excesul de putere al primei instanțe.
Se reține că prima instanță a soluționat cauza, exercitând controlul jurisdicțional în limitele competențelor ce i-au fost conferite de art. 154 și 155 din Legea nr. 19/2000.
Față de aceste împrejurări, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care, în baza art. 312 alin. 1 cod proc. civilă, va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurentele Casa de Pensii a Municipiului B și împotriva sentinței civile nr.6133 din data de 07.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17702/3/AS/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red:
Tehnored.
2 ex/24.04.2009
Jud. fond:
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
