Obligație de a face. Decizia 2562/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.587/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2562/
Ședința publică de la 22 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentaCasa de Pensii a Municipiului Bîmpotriva sentinței civile nr.7328 din data de 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.35157/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect:"obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 22.01.2009 depusă la dosar-fila 11, lipsind recurentaCasa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 13.02.2009, întâmpinare din partea intimatului.
Intimatul, prin avocat, interpelat fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă intimatului cuvântul în combaterea cererii de recurs.
Intimatul, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele dezvoltate pe larg pe cale de întâmpinare.
Cu cheltuieli de judecată.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7328 din data de 25.11.2008, pronunțată în dosarul nr.35157/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr. -/07.08.2008 emisă de Casa de pensii sector 5; a obligat intimata să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei,în baza nr.OUG 4/2005, prin valorificare unui stagiu complet de 20 de ani și a mențiunilor din adeverințele nr. 4273/1980 emisă de de Vagoane B, nr. 18/747/17.05.2007, emisă de și nr. 415/08.08.2007, emisă de, începând cu 1.09.2005; a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie începând cu 1.12.2005, la zi și la 600 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Contestatorul a fost pensionat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 3/1977, începând cu data de 01.08.2005, reținându-se un punctaj mediu anual de 1,99596 puncte, un cuantum al drepturilor de pensie de 590 lei și un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 30 de ani, conform buletinului de calcul nr. -/16.06.2005.
A mai reținut Tribunalul că, în mod eronat intimata a utilizat la determinarea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în loc de 20 de ani, în raport de dispozițiile art. 2 din Normele metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004 și de prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977.
A fost înlăturată susținerea intimatei în sensul că, în cauză, contestatorul nu a fost pensionat în baza unei legi speciale și nu poate beneficia de stagiul complet de cotizare derogator, întrucât nu îi sunt aplicabile prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Prima instanță a stabilit că, prin adeverințele nr. 4273/1980 emisă de de Vagoane B, nr. 18/747/17.05.2007, emisă de și nr. 415/08.08.2007, emisă de, începând cu 1.09.2005, contestatorul a obținut venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform prevederilor legale în vigoare la data respectivă.
Deși anterior emiterii deciziei de recalculare a pensiei nr. -/07.08.2008, contestatorul a înaintat Casei de pensii sector 5 o cerere de recalculare a drepturilor de pensie în conformitate cu dispozițiile nr.OUG 4/2005, pe baza actelor doveditoare care evidențiau veniturile suplimentare, aspect necombătut de intimată și care rezultă și din considerentele sentinței civile nr. 3315/16.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a, casa de pensii a procedat în mod nelegal la emiterea unei decizii de recalculare fără a fi valorificate veniturile suplimentare dovedite, cu încălcarea principiului contributivității, prevăzut de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000.
Prima instanță a avut în vedere și dispozițiile art. 78 din Legea nr. 19/2000, reținând refuzul nejustificat al intimatei de recalculare a drepturilor de pensie cu valorificarea veniturilor suplimentare obținute de contestator.
S-a mai constatat că intimata a plătit contestatorului drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul acestuia un prejudiciu ce se impune a fi reparat.
Tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 din Codul d e procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul motivelor prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041din Codul d e procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Casa de Pensii a Municipiului Baa rătat, în esență, următoarele:
Sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și al aplicării greșite a prevederilor legale, întrucât:
Inadmisibilitatea acțiunii pe capetele 1,2,3 și 4 a fost calificată de instanța de fond ca fiind excepția autorității de lucru judecat, deși aceasta nu a fost invocată ca excepție de sine stătătoare, ci, având în vedere efectul ce se urmărea a fi obținut, ca modalitate de respingere a cererii de chemare în judecată.
Prima instanță a reținut în mod greșit că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea deciziei din data de 07.08.2008, de punere în aplicare a sentinței civile nr. 3315/16.04.2008, câtă vreme, în realitate, menționata decizie a fost emisă potrivit dispozițiilor nr.OUG 4/2005 și ale nr.HG 1550/2004
Executarea sentinței civile nr. 3315/16.04.2008 s-a făcut de bună-voie, fără ca asiguratul să fi formulat o cerere în acest sens, cu toate că menționata hotărâre nu era irevocabilă.
A mai arătat recurenta că instanța de fond în mod greșit a respins excepția autorității de lucru judecat, chiar dacă o soluție a fost adoptată într-o acțiune având ca obiect obligația de a face, iar cealaltă într-o acțiune în pretenții.
În situația în care ar fi menținută sentința atacată, care obligă recurenta la emiterea unei noi decizii în temeiul nr.OUG 4/2005, cu valorificarea elementelor cuprinse în adeverințele nr. 18/747/17.05.2007, emisă de și nr. 415/08.08.2007, emisă de, pe baza unui stagiu de cotizare de 20 de ani, atâta vreme cât parte din dreptul pretins a fost recunoscut prin sentința nr. 3315/16.04.2008, s-ar ajunge la imposibilitatea punerii în aplicare a celor două hotărâri. Prin urmare, s-a solicitat respingerea capătului de cerere de la pct. 1 lit. a), ca neîntemeiat.
În ce privește adeverința nr. 4273/1980 emisă de de Vagoane B, recurenta a arătat că, din cuprinsul acesteia nu reiese faptul că, pentru sumele plătite cu titlu de salariu, s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale și contribuția pentru pensia suplimentară.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, Casa de pensii a Municipiului Bai nvocat excepția puterii de lucru judecat, întemeindu-se, în drept, pe dispozițiile art. 166 din Codul d e procedură civilă.
Or, această excepție, deși este o apărare procesuală, dar nu poate fi considerată o apărare de fond, chiar dacă tinde la respingerea cererii, câtă vreme, fiind strâns legată de exercițiul dreptului la acțiune, în măsura în care este întemeiată, împiedică instanța sesizată să cerceteze fondul.
Potrivit dispozițiilor art. 1201 din Codul civil, există lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și împotriva lor în aceeași calitate.
În mod corect prima instanță a constat că, în cauză, nu există tripla identitate de părți, cauză și obiect, astfel încât, la termenul din 25.11.2008, a respins excepția autorității de lucru judecat, reținând că sentința civilă nr. 3315/16.04.2008 a fost pronunțată într-un litigiu ce avea ca obiect obligația de valorificare a stagiului complet de cotizare și a adeverințelor (deci, o obligație de a face), iar obiectul cererii cu care a fost învestită îl constituie anularea deciziei din 07.08.2008, de punere în executare a sentinței civile anterior menționate, astfel încât nu există identitate de obiect între cele două cauze.
Nu trebuie confundată autoritatea de lucru judecat, care împiedică repunerea în discuție a aspectelor asupra cărora s-a purtat deja un litigiu între părți, finalizat prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești asupra fondului dreptului pretins, și puterea de lucru judecat a hotărârii anterior pronunțate, care impune consecvență în judecată, în sensul că dezlegarea dată problemelor litigioase nu trebuie contrazisă printr-o altă hotărâre.
Așa fiind, Curtea constată că nu pot fi primite susținerile recurentei potrivit cărora, în situația în care ar fi menținută sentința atacată, care obligă recurenta la emiterea unei noi decizii în temeiul nr.OUG 4/2005, cu valorificarea elementelor cuprinse în adeverințele nr. 18/747/17.05.2007, emisă de și nr. 415/08.08.2007, emisă de, pe baza unui stagiu de cotizare de 20 de ani, atâta vreme cât parte din dreptul pretins a fost recunoscut prin sentința nr. 3315/16.04.2008, s-ar ajunge la imposibilitate punerii în aplicare a celor două hotărâri.
Prezenta contestație a fost formulată tocmai ca urmare a faptului că decizia a cărei anulare s-a solicitat a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor sentinței civile nr. 3315/16.04.2008.
Referitor la ultima critică, se reține că, în adeverința nr. 4273/1980 emisă de de Vagoane B, se atestă cuantumul salariului lunar obținut de intimat de la acest angajator în perioada 01.08.1955-16.04.1956. Or, în conformitate cu dispozițiile art. 161 alin. (2) - (3) și (5) din Legea nr. 19/2000, în condițiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă.
excepție de la aplicarea prevederilor alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963 pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează: a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale; b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962 și pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale și nici nu sunt dovedite; c) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962, în situația în care prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).
Prevederile alin. (3) și (4) se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare în sistemul public, cu excepția perioadelor asimilate prevăzute de lege.
Așa fiind, se reține că, pentru veniturile obținute în perioada 01.08.1955-16.04.1956, este lipsită de relevanță împrejurarea că, în adeverința emisă de fostul angajator, nu se face mențiune cu privire la plata contribuțiilor de asigurări sociale.
Prin urmare, C constată că, în cauză, nu se regăsește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Nu poate fi reținut nici motivul de modificare subsumat dispozițiilor art. 304 pct. 8 din Codul d e procedură civilă, întrucât criticile aduse sentinței atacate nu se circumscriu acestui text, referindu-se la interpretarea greșită a probelor, iar nu la interpretarea greșită a vreunui act dedus judecății, care să fi fost denaturat de prima instanță.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pe care o va menține, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul, ca nefondat.
În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă, C urmează să oblige recurenta căzută în pretenții la plata către intimat a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocatului, conform chitanței nr. 43/15.04.2009, depusă la fila 14 dosarului instanței de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinței civile nr.7328 din data de 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.35157/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimatul .
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. /:
2 ex./21.05.2009
Jud.fond: /
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
