Obligație de a face. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- ROMANIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi nr.5957/2009

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.258/

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 2: Zeca Dorina

JUDECĂTOR 3: Bodea Adela

GREFIER

***************

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.5431 din data de 22.05.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.12066/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - având ca obiect "obligația de a face".

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns: recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului și intimata-reclamantă .

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care, învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul "registratură" al secției la data de 13.01.2010 de către intimata-reclamantă, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar.

Se mai arată totodată faptul că, prin motivele de recurs formulate în cauză, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bas olicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ.

Curtea constatând că în cauză intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bas olicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.5431 din data de 22.05.2009, pronunțată în dosarul 12066/3/AS/2009 Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a fost admisă acțiunea formulata de reclamanta, in contradictoriu cu parata Casa de pensii a Municipiului B; a fost obligată parata sa emită o decizie pentru limita de vârsta cuvenita reclamantei in care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 26 ani, 10 luni, pe baza unei vârste standard de pensionare de 58 ani si 5 luni, începând cu 01.10.2008 și a fost obligată parata la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecata către reclamanta.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea depusa la Casa Locala de Pensii Sector 2 B la data de 29.09.2008, contestatoarea a solicitat acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de vârsta.

Cererea a fost respinsa, prin decizia nr. -/30.10.2008, cu motivarea ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 alin.1 din Legea nr.19/2000, respectiv vârsta la data înscrierii la pensie este mai decât vârsta standard de pensionare redusa corespunzător cu 1 an datorita numărului de trei copii născuți si crescuți si datorita condițiilor speciale si deosebite.

Instanța de fond a reținut că decizia este nelegala si urmează a fi anulata, întrucât intimata nu a respectat dispozițiile legale privind vârsta standard de pensionare, reducerea acesteia pentru activitatea desfășurata in grupa II de munca si pentru numărul de trei copii născuți si crescuți si stagiul complet de cotizare.

Astfel, instanța de fond a constatat ca intimata a luat in considerare un stagiu complet de cotizare de 29 ani si 8 luni si o vârsta standard de pensionare de 59 ani si 10 luni, prevăzute de Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 al Ministerului Muncii si Solidarității Sociale, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare. Întrucât atât Anexa 3 Legii nr. 19/2000, cat si Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 au aceeași sfera de reglementare, respectiv vârsta standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare, dar conțin prevederi contradictorii, instanța urmează a avea in vedere actul normativ cu forța juridica superioara, care este legea, si nu ordinul ministrului edictat in aplicarea acestei legi.

Prin urmare, întrucât contestatoarea a depus cererea de pensionare la data de 29.09.2008, s-a avut in vedere un stagiu complet de cotizare de 26 ani si 10 luni si o vârsta standard de pensionare de 58 ani si 5 luni, aplicabile in cazul drepturilor de pensie deschise in perioada august 2008-noiembrie 2008. In acest context trebuie menționate si dispozițiile art. 1672alin.1 si 3, care coroborate cu art.83 din Legea nr. 19/2000, conduc la concluzia ca, in perioada eșalonării vârstelor standard de pensionare, drepturile de pensie se acorda si se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la data îndeplinirii acestora.

Instanța de fond a reținut că contestatoarea îndeplinea condițiile pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta la data de 29.09.2008, când a depus cererea, înăuntrul termenului de 90 de zile, astfel ca pensia pentru limita de vârsta i se acorda începând cu data de 01.10.2008.

Art. 41 din Legea nr. 19/2000 este formulat in felul următor: "Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrării in vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute in anexa nr. 3.(. )

(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrării in vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute in anexa nr. 3."

Din aceasta formulare rezulta cu claritate intenția legiuitorului de a stabili anumite transe de creștere treptata a vârstei standard de pensionare si a stagiului complet de cotizare. Înainte de Legea nr.19/2000 era in vigoare Legea nr.3/1977, care prevedea o vârsta standard de pensionare de 57 ani pentru femei si 62 ani pentru bărbați, precum si un stagiu complet de cotizare de 25 ani pentru femei si 30 ani pentru bărbați. După ce se va termina aceasta perioada de tranziție, in anul 2013, se va ajunge la o vârsta standard de pensionare de 60 ani pentru femei si 65 ani pentru bărbați, precum si la un stagiu complet de cotizare de 30 ani pentru femei si 35 ani pentru bărbați.

Ceea ce dorește sa sublinieze este faptul ca vârsta de pensionare si stagiul complet de cotizare constituie niște elemente obiective, care trebuie sa se aplice tuturor persoanelor care au calitatea de asigurat pe teritoriul României. Aceste elemente obiective cunosc in prezent modificări periodice, prin voința legiuitorului, care dorește sa crească treptat vârstele standard la care asigurații pot solicita pensionarea, precum si stagiile complete de cotizare. Aceasta creștere treptata a valorilor se realizează conform unui grafic de eșalonare prevăzut de Anexa 3 Legii nr.19/2000. Prima coloana din tabel cuprinde intervalele de timp in care se va face eșalonarea. Prin urmare, semnificația întregului tabel este aceea ca, in perioada indicata in prima coloana, vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare si stagiul complet de cotizare sunt cele indicate in coloanele 2-4. Anexa 3 legii este perfect convergenta cu Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 numai in privința persoanelor care solicita înscrierea la pensie pentru limita de vârsta si nu beneficiază de nici o reducere a vârstei standard de pensionare.

S-a reținut că, ori de cate ori, se solicita înscrierea la pensie anticipata sau anticipata parțială sau asiguratul beneficiază de vreo reducere a vârstei standard de pensionare, calculele efectuate in baza celor doua anexe conduc la rezultate diferite. Anexa 9 Ordinului nr. 340/2001 este conceputa intr-o maniera care nu respecta spiritul legii in aplicarea căruia a fost edictat acesta.

 Astfel, prin faptul ca fiecărei persoane, in funcție de data nașterii, i s-a prestabilit in Anexa 9 un anumit stagiu de cotizare si o anumita vârsta standard de pensionare, contravine spiritului legii care prevede ca, in orice moment dat, toți asigurații au dreptul sa beneficieze de același stagiu de cotizare si de aceeași vârsta standard de pensionare. Faptul ca aceste valori cunosc creșteri in timp in funcție de opțiunea legiuitorului, după cum s-a arătat, nu este de natura sa conducă la o alta concluzie. Prin stabilirea unor vârste standard diferite si a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicita înscrierea la pensie in același interval, se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriu de vârsta. Conform Anexei 3, in intervalul x, din coloana din stânga, vârsta standard de pensionare este y si stagiul complet de cotizare este y si z trebuie sa fie aceleași pentru cele doua persoane care formulează cereri de înscriere la pensie in același interval, indiferent de vârsta lor biologica. A argumentat mai sus faptul ca vârsta standard de pensionare si stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective, care se aplica in mod egal tuturor persoanelor care solicita înscrierea la pensie la un moment dat.

Aceeași este situația si in speta de fata, intimata, in mod nelegal, pornind analiza dosarului de la un stagiu complet de cotizare de 29 ani si 8 luni si o vârsta standard de pensionare de 59 ani si 10 luni, la care se va ajunge abia la sfârșitul perioadei de eșalonare, in anul 2014, neputând fi aplicate in prezent.

Întrucât contestatoarea a desfășurat timp de 19 ani, 4 luni si 23 zile activitatea încadrate in grupa II de munca, aceasta beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 4 ani, conform tabelului nr.1 din art.421 al Legii nr.19/2000, conform căruia persoanele care au desfășurat activități încadrate in grupa II de munca, conform legislației anterioare, pot solicita pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform acestui tabel. Vârsta de pensionare in cazul contestatoarei este, prin urmare, de 58 ani si 5 luni.

Împotriva sentinței, pârâta Casa de Pensii a Municipiului Baf ormulat în termenul legal recurs prin care a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii formulate de ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurenta recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bai nvocat în fapt, că reclamanta a depus la data de 29.09,2008 o cerere cu nr.- pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurării sociale - actualizată, având la aceea vreme vârsta 54 de ani și 1 lună.

Casa Locală de Pensii Sector 2 respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă a reclamantei, deoarece nu au fost îndeplinite prevederile art.481, alin. 2 din Legea nr.19/2000 actualizată.

Recurenta susține că stagiul de cotizare realizat de către reclamantă, așa cum reiese și din decizia de respingere a cereri de pensionare pentru limită de vârstă, a fost calculat prin luarea în considerare a următorului stagiu de cotizare:

- un stagiu de cotizare realizat în grupa a II-a de 19 de ani 4 luni și 23 zile în total rezultă un stagiu de 29 de ani și 8 luni.

Pentru faptul că a lucrat în grupa a II-a și în condiții deosebite i s-a acordat o reducere de 4 ani și 0 luni la vârsta de pensionare.

 Pentru un stagiu de cotizare de 29 de ani realizat în condiții deosebite de muncă, conform Tabelului 1 din Legea nr.19/2000 - actualizată, art.42, reducerea vârstei standard de pensionare s-a făcut cu 5 ani și 0 luni.

Prin urmare, 59 de ani și 10 luni este vârsta la care reclamanta se putea pensiona, respectiv anul 2014 luna iunie când va avea un stagiu de 29 de ani și 8 luni.

Ori vârsta reclamantei la data înscrieri la pensie era de 54 de ani și 1 lună.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.304/1 și art.304 pct.9 din Codul d e Procedură Civilă, dispozițiile Legii nr. 19/2000 și anexa nr.9 din Ordinul nr. 340/2001.

În dovedirea susținerilor, nu a solicitat nici un mijloc de probă.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate în raport de dispozițiile art.304 pct.9 din Codul d e Procedură Civilă, Curtea reține următoarele:

În privința criticilor referitoare la pretinsa nerespectare a dispozițiilor cuprinse în Anexa nr.9 a Ordinului nr.340/2001, Curtea reamintește că un Ordin nu poate modifica sau completa o lege, în speță Anexa nr.3 a Legii nr.19/2000, iar recurentă-pârâtă nu poate proceda, în cazul intimatei-reclamante, la calcularea vârstei de pensionare în funcție de data nașterii solicitantului sau în funcție de aplicarea vârstei de 65 de ani și 60 de ani pentru bărbați, respectiv femei înainte de luna decembrie 2014, pentru simplul fapt că tabelele Anexei nr.9 a Ordinului nr.340/2001 se opresc la decembrie 1954 pentru femei și martie 1950 pentru bărbați. De altfel, această interpretare a recurentei nu are suport legal în Legea nr.19/2000, care conține precizări clare conform cărora vârsta standard de pensionare de 65 și 60 ani va fi atinsă gradual, conform Anexei 3, în luna decembrie 2014, după cum nici Ordinul invocat nu precizează expres faptul că pentru persoanele născute după luna martie 1950 și decembrie 1954, vârsta standard de pensionare ce trebuie avută în vedere este cea din decembrie 2014, chiar dacă pensionarea a fost cerută anterior acestui moment, cum este cazul reclamantului-recurent.

Chiar dacă Ordinul nr.340/2001 ar cuprinde asemenea precizări, ele ar rămâne inaplicabile pentru că ar adăuga la lege, ceea ce un act administrativ nu poate face.

Aceleași precizări sunt valabile și în ceea ce privește stagiul complet de cotizare care, pentru a nu deroga de la dispozițiile Legii nr.19/2000 redate în Anexa 3, trebuie raportat la data la care se solicită pensionarea, iar nu la un moment viitor cu care cererea de pensionare nu are nicio legătură.

În cauză, contestatoarea îndeplinea condițiile pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta la data de 29.09.2008, când a depus cererea, înăuntrul termenului de 90 de zile, astfel ca pensia pentru limita de vârsta i se acorda începând cu data de 01.10.2008.

Contestatoarea a desfășurat timp de 19 ani, 4 luni si 23 zile activitate încadrată în grupa II de munca, aceasta beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 4 ani, conform tabelului nr.1 din art.421 al Legii nr.19/2000, conform căruia persoanele care au desfășurat activități încadrate in grupa II de munca, conform legislației anterioare, pot solicita pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform acestui tabel. Vârsta de pensionare in cazul contestatoarei este, prin urmare, de 58 ani si 5 luni.

Instanța de fond a dat o corectă interpretare dispozițiilor legale incidente în cauză, motivul de recurs întemeiat pe prevederile art.304 pct.9 Cod pr.civilă fiind nefondat.

Având în vedere ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B împotriva sentinței civile nr.5431 din data de 22.05.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.12066/3/AS/2009 pronunțată în contradictoriu cu intimata-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.5431 din data de 22.05.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.12066/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .

Obligă recurenta la plata sumei de 600 RON cheltuieli de judecată către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

GREFIER,

Red:

Tehnored: NV/2 EX./26.01.2010

Jud. fond:;

Președinte:Petre Magdalena
Judecători:Petre Magdalena, Zeca Dorina, Bodea Adela

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Bucuresti