Obligație de a face. Decizia 2602/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2602/R/2009
Ședința publică din 20 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
-- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, împotriva sentinței civile nr. 948 din 11 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe reclamantul intimat, precum și pe pârâtul intimat MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, instanța constată lipsa părților și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitate să se prezinte la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă nimeni.
Curtea constată că, prin registratura instanței, la data de 28 octombrie 2009, reclamantul intimat a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ.
În baza actelor de la dosar, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 948 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, excepție invocată din oficiu de instanță.
S-a admis excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune al reclamantului cu privire la acordarea drepturilor menționate mai jos începând cu data de 01.01.2006.
S-a admis în parte acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, pârâta Casa Județeană de Pensii să emită noi decizii de pensionare începând cu data de 09.03.2006, care să aibă în vedere un venit de 7.954 lei, și să îi plătească diferența dintre pensia acordată și cea cuvenita începând cu aceeași dată și până la data de 01.01.2007; pârâta Casa Județeană de Pensii a fost obligată să emită noi decizii de pensionare începând cu data de 01.01.2007, care să aibă în vedere un venit de 10.402 lei, și să îi plătească diferența dintre pensia acordată și cea cuvenită începând cu aceeași dată și până la data de 01.04.2008; pârâta Casa Județeană de Pensii a fost obligată să emită noi decizii de pensionare începând cu data de 01.04.2006, care să aibă în vedere un venit de 11.666 lei, și să îi plătească diferența dintre pensia acordată și cea cuvenită începând cu aceeași dată și până la data efectuării plății.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut în conformitate cu prevederile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 termenul general de prescripție este de 3 ani.
Raportat la data introducerii acțiunii de către reclamant - 09.03.2009 - instanța a constatat că dreptul la acțiune al acestuia este prescris pentru perioada 01.01.2006 - 08.03.2006.
De asemenea instanța a constatat faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă deoarece între acest pârât și reclamant nu există nici o obligație de plată a pensiei de serviciu sau de a asigura sumele necesare unei astfel de plăți.
Reclamantul a îndeplinit funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar prin Decizia nr. -/08.09.2005 emisă de pârâta de rândul Iis -a stabilit pensia de serviciu.
Ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 571/2008 a Tribunalului Sălaj, prin care s-a recunoscut dreptul reclamantului la sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică, pensia acestuia a fost recalculată cu luarea în considerare a acestui spor, începând cu data de 08.09.2005.
Începând din data de 01.01.2006 acest spor nu a mai fost luat în considerare la calculul pensiei reclamantului.
prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
La data stabilirii pensiei de serviciu în favoarea reclamantului acest drept era în vigoare, dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu și-au încetat niciodată valabilitatea, deci trebuie avut în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei.
Neincluderea acestui spor în baza de calcul a pensiei se datorează unei erori legislative, nu vinovăției reclamantului, or, este inechitabil ca efectele culpei autorului acestei erori să se răsfrângă asupra altor persoane a căror vinovăție nu poate fi reținută.
A accepta un alt punct de vedere ar duce la situația în care în sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate care beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și pe de altă parte, magistrați și personalul auxiliar de specialitate cărora nu li s-ar recunoaște acest drept.
Interpretarea diferențiată a normelor incidente cu privire la aceeași categorie socioprofesională, câtă vreme nu există justificări legitime, obiective și rezonabile, ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul dispozițiilor art. 16 din Constituția României, art. 5 alin. 1 Codul muncii și art. 2 din nr.OG 137/2000.
Pe de altă parte, prin Ordinul Ministrului Justiției și Libertăților nr. 768/C/04.03.2009 s-a statuat că începând cu data de 01.03.2009 judecătorii din cadrul instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, prevăzută de lege.
Potrivit art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/26.06.2004, republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, pensiile de serviciu se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice în funcție, vechime și grad al instanței.
Urmare ordinului amintit, toți judecătorii, indiferent dacă dețin sau nu hotărâri judecătorești, beneficiază de sporul de 50% de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce se răsfrânge și în beneficiul judecătorilor pensionari.
Reclamantul a formulat cererea introductivă la instanță în data de 09.03.2009, deci în perioada de acțiune a Ordinului Ministrului Justiției și Libertăților nr. 768/C/04.03.2009, în cauză fiind aplicabil principiul "tempus regit actum".
Faptul că acest ordin a fost revocat prin Ordinul nr. 1163/C/09.04.2009 nu are relevanță în situația reclamantului, acesta solicitând recunoașterea dreptului său în perioada în care Ordinul nr. 768/C/04.03.2009 producea efecte juridice, fiind de notorietate că instanțele nu eliberează adeverințe tip de actualizare a pensiei decât numai în temeiul unei hotărâri judecătorești.
Procedându-se altfel, s-ar crea starea de discriminare, ceea ce contravine, așa cum s-a mai arătat, Constituției, Codului muncii și nr.OG 137/2000.
Câtă vreme majoritatea magistraților în funcție sau magistrații pensionați au dobândit acest drept prin hotărâri judecătorești, iar instanța supremă a stabilit că acest drept a rămas în ființă și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 - aspect ce profită reclamantului - neacordarea acestui drept ar duce la crearea unui tratament preferențial, inechitabil pentru persoane plasate în situații analoage, în detrimentul intereselor legitime ale reclamantului.
Cererea se interpretează în sensul recunoașterii unui drept de care beneficiază și alte persoane în situații similare, a unui drept care legal i se cuvenea reclamantului și i se cuvine în continuare, având în vedere prevederea legală de actualizare a pensiei și a faptului că situația reclamantului trebuie interpretată în sens pozitiv, de realizare a dreptului subiectiv privind salariul (inclusiv sporurile) pentru munca prestată.
Principiul egalității, în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii S, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței.
În motivarea recursului a arătat că reclamantul a fost înscris la pensie de serviciu în conformitate cu art. 81 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, modificat de Legea nr. 247/19.07.2005, prin decizia nr. -/11.11.2005, la stabilirea pensiei s-a luat în calcul o vechime în funcție de judecător și procuror de 33 ani 1 lună.
În data de 25.02.2009, reclamantul a depus la pârâtă adeverința nr. 186/VI/9/2009 eliberată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, privind recalcularea pensiei de serviciu, anexând și sentința civilă nr. 3354/26.02.2007 a Tribunalului Sălaj, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1377/R/12.06.2007 a Curții de APEL CLUJ. Pensia de serviciu a reclamantului s-a stabilit prin decizia nr.-/11.11.2//5, la care s-a avut în vedere adeverința nr. 834/VI/1/21.10.2005 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj.
În conformitate cu art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, pârâta emite decizii de pensie de serviciu în temeiul adeverințelor emise de către fostul angajator, neavând posibilitatea modificării sau cenzurării actelor înscrise în cuprinsul acestora.
Având în vedere solicitarea reclamantului, pârâta s-a adresat Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, care la rândul său s-a adresat Ministerului Justiției, care prin adresa nr. 9710 din 11.02.2008, a precizat că pentru magistrații cărora li s-au emis decizii de pensionare care au fost puse în plată și care ulterior, au obținut prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile recalcularea pensiilor cu luarea în considerare a unor sporuri salariale, se va proceda la emiterea adeverințelor în conformitate cu cele stabilite prin hotărârea judecătorească.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând fi respins pentru următoarele considerente:
Acțiunea reclamantului a fost provocată de adeverința nr. 186/VI/9/2009 eliberată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj care cuprindea sporurile ce au fost arătate mai sus, adeverință depusă la pârâtă la data de 25.02.2009, după cum recunoaște chiar pârâta prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei (fila 32).
Prin urmare acest motiv de recurs nu poate fi primit deoarece, contrar susținerilor din recurs, reclamantul a depus cerere de recalculare, după cum recunoaște chiar pârâta prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei (fila 32 dosar fond).
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S împotriva sentinței civile nr. 948 din 11.05.2009 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
- - - --- - -- -
GREFIER
de, dactilografiat de Sz.
În 5 ex. la data de 30.11.2009
Judecători fond -, - Tribunalul Sălaj
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Ioan Daniel Chiș
