Obligație de a face. Decizia 32/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - obligația de a face -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 32

Ședința publică din 14 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Sas Laura

JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana

JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean

Grefier

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în municipiul S,-,.24,.A, etaj 2,. 11, împotriva sentinței nr. 1362 din 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).

La apelul nominal s-a prezentat recurenta, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate SRL

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, recurenta a depus la dosar, în copie, un certificat constatator privind societatea pârâtă, factura nr. A- din 3 decembrie 2009 și chitanța din 20 august 2009, eliberată de Cabinet de avocat cu care a achitat suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat și a precizat că înțelege să solicite obligarea intimatei să respecte deciziile S, în sensul de a fi obligată să îi plătească drepturile salariale aferente lunilor iunie și iulie precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei reprezentând onorariu avocat plătit pentru redactarea cererii de recurs, a facturii achitate la Oficiul Național al Registrului Comerțului și a c/valorii zilelor în care s-a prezentat la termenele acordate de instanță.

Instanța, având în vedere precizările recurentei, pune în discuția acesteia prevederile art. 305.pr.civ.

Recurenta consideră că este îndreptățită la drepturile salariale pentru lunile iunie și iulie în sumele menționate în statele de plată.

Instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.

Recurenta a solicitat admiterea recursului așa cum a fost precizat.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr- din data de 6.04.2009, precizată, reclamanta a chemat în judecată pârâta S, prin reprezentanți legali, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată să-i achite contribuțiile către stat aferente perioadei 1 august 2008 - 2.03.2009; contravaloarea a 3 zile și J concediu de odihnă corespunzătoare perioadei lucrate în anul 2009, suma de 200 lei reprezentând diferența de salariu pentru luna decembrie 2008. Deosebit de aceasta a solicitat să se constate că în luna iulie 2008 prestat muncă pentru pârât, cu toate că în carnetul de muncă figurează cu activitate întreruptă.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.

Prezentă în instanță, reprezentanta pârâtei a fost de acord cu admiterea acțiunii, în măsura în care pretențiile reclamantei sunt dovedite.

Prin sentința nr. 1362 din 15.06.2009, Tribunalul Suceava- Secția civilă a admis în parte acțiunea având ca obiect "obligația de a face" și, în consecință, a obligat pârâta să plătească în favoarea reclamantei contribuțiile datorate bugetului de stat și sănătate, începând cu 1.08.2008 și până la 2.03.2009, precum și indemnizația de concediu de odihnă corespunzătoare perioadei lucrate în anul 2009, respectiv de la 1.01.2009 - 2.03.2009.

Prin aceeași sentință s-au respins capetele de cerere vizând plata diferenței drepturilor salariale cuvenite lunii decembrie 2008, precum și rectificarea datei începerii activității în temeiul contractului de muncă încheiat între părți și înregistrat sub nr. - din 14.08.2008 la.

Pentru a hotărî astfel,instanța de fond a reținut că reclamanta a fost salariata pârâtei în funcția de confecționer textile începând cu data de 25.07.2008, contractul de muncă încetându-i conform dispoziției nr. 3/13.03.2009, iar pe perioada cât reclamanta a fost angajata pârâtei, aceasta din urmă nu și-a îndeplinit obligațiile decurgând din art. 40 al. 2 Codul muncii, de a plăti contribuțiile și impozitele aferente salariului acesteia, precum și indemnizația de concediu corespunzător perioadei lucrate în anul 2009.

Deosebit de acestea, mai reține instanța de fond că, reclamanta nu a dovedit că a început să presteze activitate în folosul pârâtei la o altă dată decât cea trecută în contractul individual de muncă, respectiv că nu și-a încasat integral drepturile salariale în luna decembrie 2008.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că, în mod eronat s-au respins pretențiile sale privind plata drepturilor salariale cuvenite lunii decembrie 2008 și rectificarea în cartea de muncă a datei începerii activității, în sensul înregistrării datei de 1.07.1008, întrucât din probatoriul administrat rezultă că a lucrat fără întrerupere toată luna iulie, în cadrul aceluiași loc de muncă.

Arată recurenta că, inițial, a fost angajată la, începând cu 1.07.2008, care ulterior a devenit și care a preluat toți angajații fostei societăți, iar mențiunile din cartea de muncă, în sensul că a întrerupt activitatea la SRL data de 1.07.2008 și a reluat activitatea ca angajată a pârâtei la 25.07.2008, se datorează culpei exclusive a societății pârâte, care nu și-a îndeplinit obligațiile legale, de a efectua demersurile necesare pentru înregistrarea contractelor de muncă și de a efectua mențiunile corespunzătoare în cartea de muncă, după cum rezultă din adresele aflate la dosarul de fond.

Pe de altă parte, pârâta nu a contestat, pe parcursul procesului, existența raporturilor de muncă în luna iulie 2007, achiesând tacit și la acest capăt de cerere.

În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 9 rap. la art. 3041și art. 312 al. 2 și 3. pr. civ.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, ce vizează disp. art. 304 pct. 9. pr. civ. Curtea constată neîntemeiat recursul.

Așa cum rezultă din contractul individual de muncă depus la fila 36 dosar fond, reclamanta a fost angajata S, în funcția de confecționer textile, începând cu data de 25.07.2008, acest contract de muncă încetând a-și mai produce efectele la data de 2.03.2009, urmare a emiterii dispoziției nr. 3 de către pârâtă.

Afirmațiile reclamantei, în sensul că a început activitatea la data de 1.07.2008, inițial la Com, care mai apoi și-a schimbat denumirea în, nu se confirmă.

Astfel, din certificatele ORC privind cele două societăți, rezultă că acestea sunt persoane juridice distincte, având asociați diferiți, nicidecum că pârâta ar fi continuatoarea Com

Prin urmare, cum prin nici un alt mijloc de probă reclamanta nu a dovedit că a prestat activitate începând cu o altă dată decât cea trecută în contractul individual de muncă, în mod just s-a respins capătul de cerere privind rectificarea datei de începere a activității în contractul de muncă.

Cât privește drepturile salariale cuvenite lunii decembrie 2008, trebuie de observat că, la fila 35 dosar fond, statul de plată apare ca fiind semnat de către reclamantă pentru un salariu ce coincide ca și cuantum cu cel prevăzut în contract, astfel că, în mod legal și temeinic au fost respinse și aceste pretenții.

Față de aceste aspecte, criticile formulate în recurs apar ca fiind neîntemeiate și nu vor fi primite.

Prin urmare, cum din oficiu nu s-au identificat motive de casare sau modificare a hotărârii, de ordine publică, Curtea, în temeiul art. 312 al. 1. pr. civ. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr. 1362 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2010.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex.2

Jud.fond:;

25.01.2010

Președinte:Sas Laura
Judecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntean

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 32/2010. Curtea de Apel Suceava