Obligație de a face. Decizia 4172/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3137/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4172R
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Nițu Petronela Iulia I
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.1369 din 18.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.25265/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații Casa de Asigurări a Avocaților din România, Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala, având ca obiect-obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta, prin avocat, ce depune împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, și intimata Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala B, prin avocat, ce depune împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsind intimata Casa de Asigurări a Avocaților din România.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta, prin avocat depune la dosar nota de calcul privind reactualizarea sumelor solicitate, comunică intimatei.
Intimata, prin avocat invocă excepția tardivității recursului arătând că sentința a fost comunicată la data de 23.03.2009, iar recursul a fost înregistrat la data de 09.04.2009.
Recurenta, prin avocat, arată că recursul a fost depus la data de 08.04.2009.
Curtea constată că la fila 6 dosar recurs, se află plicul poștal din care rezultă că recursul a fost depus la data de 08.04.2009, motiv pentru care respinge excepția invocată, recursul fiind declarat în termenul legal.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Recurenta, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, susține oral motivele de recurs.
Intimata Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala B, prin avocat, solicită respingerea recursului, conform concluziilor scrise pe care le depune.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1369 din 18.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.25265/3/AS/2008, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Asigurări a Avocaților din România, Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala, prin care s-a solicitat obligarea acestora din urmă la plata sumei de 19463,87 RON, reprezentând diferența actualizată cu rata inflației dintre sumele achitate cu titlu de indemnizație de maternitate pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani și sumele legal cuvenite conform Regulamentului Casei de Asigurări a Avocaților.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că eclamanta a beneficiat de o indemnizație de maternitate și o indemnizație de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani în sumă de 540 RON lunar. Conform situației contribuțiilor de asigurări sociale achitate la sistem și a concediilor medicale (maternitate și îngrijire copil), reclamanta a depășit fondul achitat Casei de Asigurări a Avocaților cu suma de 796,83 lei, fapt necontestat de aceasta.
În conformitate cu prevederile art.15 pct.3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, "pensiile și ajutoarele sociale vor avea ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare și cuantumul contribuțiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisă aplicarea altor criterii de calcul".
S-a apreciat că acest text are valoare de principiu, astfel că este logic ca la epuizarea fondului de contribuție al asiguratei să fie aplicabile prevederile 22 pct.2 lit.c) respectiv 23 pct.2 lit.c) din Regulamentul de organizare și funcționare a Casei de Asigurări a Avocaților, care stipulează următoarele: "cuantumul indemnizației de maternitate, respectiv de îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani nu poate fi mai mic de 40% și nici mai mare de 100% din venitul mediu brut lunar pe profesia de avocat", iar nu prevederile art.22 pct.2 lit b) respectiv art.23 pct.2 lit.b) din același regulament, invocate de reclamantă.
În ipoteza susținută de reclamantă, că în toate cazurile s-ar aplica, pentru calculul indemnizației de maternitate, respectiv de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani, procentajele de 90%, respectiv 85% prevăzute literele b) ale art. arătate mai sus, ar rezulta că prevederile literelor c) ale acelorași articole nu ar avea niciodată aplicabilitate, ceea ce este absurd, căci " actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat".
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.3041pr.civ. recurenta a arătat că nstanța fondului face o confuzie între domeniul de aplicare al prevederilor art.22 și 23 din Regulament - care reglementează indemnizațiile de maternitate și de creșterea copilului - cu domeniul de reglementare a ajutorului material.
Astfel, în materia indemnizației de maternitate sunt aplicabile prevederile art.22 din Regulament, care în alin.2 stabilește modul de calcul al indemnizației. Acest alineat are trei prevederi distincte și cumulative, nicidecum alternative așa cum argumentează tribunalul. Tribunalul arată în sentință că "în ipoteza [.] că în toate cazurile s-ar aplica [.] procentajele [.] prevăzute de literele b) ale art. arătate mai sus, ar rezulta că prevederile literelor c) ale acelorași articole nu ar avea niciodată aplicabilitate, ceea ce este absurd".
Or, în modul de calcul al indemnizației sunt aplicabile în același timp și prevederile lit. b) și prevederile lit. c) deoarece lit.a) stabilește care este baza de calcul a indemnizației (media contribuțiilor lunare efectiv plătite la fondul Casei de Asigurări a Avocaților pe ultimele 12 luni), lit.b) stabilește procentul aplicat venitului aferent contribuției, lit.c) stabilește limita minimă și maximă a indemnizației (un avocat nu poate primi o indemnizație mai mare decât venitul mediu brut pe profesie chiar dacă a avut contribuții care l-ar îndreptăți la aceasta potrivit lit. b și nici o indemnizație mai mică decât 40% din venitul mediu brut pe profesie).
Rezultă deci că numai dintr-o confuzie instanța fondului a considerat că dacă sunt aplicabile prevederile de la lit.b nu mai sunt aplicabile prevederile de la lit.c).
Astfel, procentajul de la lit. b se aplică întotdeauna când se calculează indemnizația de maternitate, iar prevederile de la lit.c) se aplică atunci când indemnizația rezultată prin aplicarea procentului este fie mai mare decât venitul mediu brut pe profesie, fie mai mică decât 40% din venitul mediu brut pe profesie. Dacă indemnizația se situează în intervalul de 40-100% din venitul mediu brut pe profesie, ea nu suferă modificări. Prevederile de la lit.b și cele de la lit.c nu sunt alternative, ci cumulative, considerentele expuse fiind valabile și în cazul indemnizației de creștere a copilului.
A mai arătat recurenta că epuizarea fondului de contribuție nu este menționată a avea vreun efect juridic nici în Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, nici în Regulament. Singurul act normativ care face referire la vreun efect juridic al epuizării contribuției efective este Decizia nr.22 din 1.08.2001 a Consiliului Casei de Asigurări a Avocaților, care în art.5 prevede că: "După epuizarea contribuției efective la sistem se poate acorda un ajutor ce poate fi de cel mult 20% din venitul mediu brut pe profesia de avocat din anul respectiv, în funcție și de situația financiară a filialei." Rezultă de aici, implicit, că, după epuizarea contribuției, avocații nu ar mai avea dreptul la indemnizații de maternitate sau de creștere a copilului, ci numai la ajutoare și numai dacă situația financiară a filialei permite; cuantumul ajutorului nu ar putea depăși 20% din venitul mediu brut pe profesie.
Decizia nr.22 din 1.08.2001 a Consiliului Casei de Asigurări a Avocaților a fost abrogată prin Decizia nr.26 din 10.11.2001 (art.13).
Recurenta a precizat că media contribuțiilor lunare pe care le-a plătit efectiv la fondul Casei de Asigurări a Avocaților, pe ultimele 12 luni anterioare, este de 141 lei, iar venitul aferent contribuției este de 1410 lei, așa cum rezultă și din situația transmisă de Filiala B cu adresa nr.3443/29.06.2006.
Deși indemnizația nu are decât un singur mod de calcul, cel indicat în art.22 din Regulament, i s-a stabilit cuantumul indemnizației la valoarea minimă de 40% din venitul mediu brut pe profesie.
Dacă s-ar admite că epuizarea contribuțiilor efectiv plătite poate conduce la pierderea dreptului la prestațiile de asigurări sociale, s-ar ajunge la situația ca de fapt avocații să nu fie beneficiarii unui sistem de asigurări sociale, ci să li se restituie propriii bani, în limita sumelor depuse.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Nu se poate reține că instanța de fond a făcut o confuzie a prevederilor care reglementează indemnizațiile de maternitate și de creștere a copilului, cu domeniul de reglementare a ajutorului material, atâta vreme cât, n considerentele hotărârii recurate, tribunalul reține aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.22 pct.2 lit.c, respectiv art.23 pct.2 lit.c din Regulamentul de organizare și funcționare a Casei de Asigurări a Avocaților, texte legale referitoare la indemnizația de maternitate și la indemnizația pentru îngrijirea copilului până la doi ani.
ispozițiile art.22 alin.2, privind calculul indemnizației de maternitate trebuie interpretate prin raportare la art.22 alin.1, care stabilește următoarele: "indemnizația de maternitate se acorda în condițiile art.84-86 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților".
Or, art.86 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților prevede, cu valoare de principiu, următoarele: "indemnizația de maternitate se suporta de sistemul propriu de asigurări sociale, în funcție de contribuția asiguratei la fondul sistemului și în condițiile prevăzute de Regulamentul Casei de Asigurări a Avocaților".
În speță, Curtea apreciază că nu sunt aplicabile prevederile art.23 alin.2 lit.b din Regulamentul de organizare și funcționare al Casei de Asigurări a Avocaților, conform cărora "cuantumul indemnizației pentru îngrijirea copilului până la 2 ani sau îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani se determină prin aplicarea unui procent de 85% din venitul aferent contribuției determinate conform alin.2 lit.a din prezentul articol".
Sub acest aspect, se reține că indemnizația sus menționată se acordă în condițiile art.87-91 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, deci în raport de media veniturilor lunare pe ultimele 12 luni anterioare cererii, determinate în funcție de contribuțiile la sistemul de asigurări.
Având în vedere faptul că fondul CAS al reclamantei era epuizat, contribuția acesteia la sistem fiind de 796,83 lei, nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art.91 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților.
Referitor la Decizia nr.22 din 1.08.2001 a Consiliului Casei de Asigurări a Avocaților, Curtea apreciază că împrejurarea abrogării acesteia prin Decizia nr.26 din 10.11.2001, nu poate conduce la pronunțarea unei alte soluții, întrucât, potrivit art.6 din această ultimă decizie, "indemnizația pentru creșterea copilului se acordă numai cu respectarea dispozițiilor art.86 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, copilul nu are tată sau este încredințat mamei prin hotărâre judecătorească".
Așadar, decizia pe care recurenta-reclamantă o invocă face trimitere directă la dispozițiile art.86 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, anterior citate, astfel încât, în condițiile în care contribuția asiguratei la fondul sistemului era epuizată, iar fondul CAS al reclamantei era de 796,83 lei, reclamantei nu i se cuveneau sumele pretinse.
Concluzionând, Curtea constată că modul în care intimata a calculat indemnizația de maternitate, respectiv pentru creștere a copilului cu vârsta de până la 2 ani (în cuantum de 40% din venitul mediu brut din profesia de avocat), este perfect legal, criticile acesteia neputând fi primite, motiv pentru care, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.1369 din 18.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.25265/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimații Casa de Asigurări a Avocaților din România, Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I
GREFIER
Red.
Dact. /2ex
23.06.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Nițu Petronela Iulia
