Obligație de a face. Decizia 819/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 819

Ședința publică de la 04 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Florica Diaconescu

JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea

JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr.3005/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termen legal, precum și faptul căpărțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 cod pr.civ. după care constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Tribunalul Dolj prin sentința nr. 3005 de la 12 octombrie 2009 admis contestația privind pe privind pe contestatoarea, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, a obligat intimata să revizuiască drepturile de pensie ale contestatorului prin recalcularea acestora cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare cuprinse în adeverința nr. 2859/16.06.2008 emisă de C, începând cu 23.07.2008.

A obligat intimata la plata diferențelor de drepturi de pensie cuvenite contestatorului ca urmare a revizuirii acestora începând cu 23.07.2008 și la 100 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv anexa buletinului de calcul, rezulta ca sumele reprezentând veniturile suplimentare menționate in adeverința invocata de câtre contestator, nu au fost valorificate cu ocazia recalculării drepturilor de pensie.

Din copia adeverinței nr. 2859/16.06.2008 emisă de SC SA, rezulta ca partea contestatoare a fost angajata societarii emitente a adeverinței, și a beneficiat de venituri suplimentare, adaosuri cu caracter permanent.

Pentru aceste sume societatea a achitat contribuția pentru asigurările sociale, dar salariatul nu a achitat contribuția pentru pensia suplimentară.

In aceste condiții, tribunalul a considerat ca valorificarea acestei adeverințe, in temeiul art. 7 alin. 3 DIN OUG nr. 4/2005 este in concordant Cu principielle Institute prion Lega nr. 19/2000.

Conform dispozițiilor art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 aprobata și modificata prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificata la cerere, in baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezulta alte date si elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate pana la data de 1 aprilie 2001.

In opinia tribunalului, aceste sume se impune a fi valorificate, chiar dacă prin OUG nr. 4/2005 se face mențiunea că ele nu pot fi avute la recalcularea drepturilor de pensie, pentru ca nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Tribunalul a considerat că, deși in OUG nr. 4/2005 se menționează ca aceste sume nu se iau in calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru ca nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite in baza legislației anterioare, nu se poate ignora faptul ca potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 iar ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. De aceea, veniturile invocate trebuie avute in vedere la recalcularea drepturilor de pensie.

Neluarea in considerare a acestui principiu, in condițiile in care s-a făcut dovada reținerii CAS si pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.

Soluția care se impune este de admitere a acțiunii in cazul in care se face dovada plătii de către unitate a CAS-ului pentru aceste sume, chiar dacă salariatul nu a plătit CAS, deoarece potrivit Legii anterioare 3/1977 nu era reglementată obligația salariatului de a plăti CAS.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului a arătat că în adeverința eliberată de către SC SA C este menționat acordul global de care a beneficiat contestatoarea și potrivit OUG 4/2005 acesta nu se ia în calcul la stabilirea punctajului deoarece nu a făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Acest fapt a fost reglementat și de Legea 3/1977care arăta la art. 21 alin.1 lit.b că la calcularea pensiei se luau în calcul retribuțiile tarifare de încadrare.

Analizând recursul formulat instanța reține că este fondat pentru următoarele considerente:

Așa cum s-a arătat în recurs și cum reiese de altfel și din adeverința invocată de către instanța de fond, din conținutul acesteia reiese că reclamanta a primit pe lângă retribuția tarifară și anumite sume reprezentând diferență de manoperă, aceasta fiind retribuită în acord global.

Concluzia instanței de fond în sensul că valorificarea acestor sume în temeiul art. 7 alin.3 din OUG 4/2005 ar fi în concordanță cu principiile instituite de Legea 19/2000 este eronată, deoarece potrivit art. 164 alin.1 din Legea 19/2000 la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. De asemenea potrivit alin.2 și 3 din același articol, la determinarea punctajelor anuale pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.

Aceste principii au fost preluate și de OUG 4/2005 care în anexa la această ordonanță prevede sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilează la determinarea punctajului anual, precum și sumele primite de către salariați și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 și care nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.

Printre acestea din urmă se numără și sumele primite în cadrul formelor de retribuire în acord, cum este cazul în speța de față.

Este eronată de asemenea și concluzia instanței în sensul că neluarea în calcul a veniturilor dobândite de reclamant și pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale ar contraveni principiului contributivității instituit de art.2 lit.e din legea 19/2000, deoarece, așa cum se poate observa acest principiu a fost instituit odată cu intrarea în vigoare a Legii 19/2000, iar sumele la care se referă instanța și reclamanta sunt sume primite anterior intrării în vigoare a acestei legi, perioadă în care calculul pensiei nu se făcea pe principiul contributivității ci așa cum reiese din prevederile Legii 3/1977 în vigoare la acea dată pensia se calcula în funcție de vechimea în muncă și de retribuția avută de către cel îndreptățit.

De altfel principiul contributivității prevede luarea în calcul, la stabilirea pensiei, a sumei pentru care salariatul a plătit contribuția la asigurările sociale, ori pentru sumele respective reclamanta nu a plătit o asemenea contribuție, contribuție plătind doar angajatorul.

Pentru toate aceste considerente constatând că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă și 312 Cod pr.civilă va fi admis recursul și va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

I DE:

Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr.3005/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata.

Modifică sentința în sensul că respinge contestația.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2010

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

09.03.2010

Red. Jud. -

3 ex/AS

f

Președinte:Florica Diaconescu
Judecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Ioana Bodri

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 819/2010. Curtea de Apel Craiova