Ordonanță președințială. Decizia 2006/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. 2188,-

DECIZIA NR.2006

Ședința publică din data de 29 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul domiciliat în Târgoviște,-, Bl. 47,. B,.28, județul D, împotriva deciziei civile nr.1600 din data de 4 august 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimata în contestație Casa Județeană de Pensii, cu sediul în Târgoviște,-, județul

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit contestatorul și intimata Casa Județeană de Pensii

Procedura legal îndeplinită.

Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin Serviciul Registratură, sub nr.16614 din data de 14 octombrie 2009, note scrise formulate de contestatorul. Prin cuprinsul acestor note contestatorul solicită judecarea cauzei în lipsă.

Instanța, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.2188,-, contestatorul a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1600 din data de 4 august 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de pensii D pentru ca prin ordonanță președințială pârâta să fie obligată să i se calculeze în mod legal drepturile de pensie menționate în adresa nr. 6286/17.03.2000 emisă de pârâtă.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin sentința nr. 1096/06.05.2003 a Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ, s-a încălcat competența de soluționare a instanțelor speciale investite cu judecarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, că cererile ulterioare adresate justiției pentru calcularea corectă a drepturilor de pensie ce i se cuvin au fost respinse pentru autoritate de lucru judecat, avându-se în vedere tocmai hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ, că se impune transpunerea cererii de judecată ce a făcut obiectul dosarului nr.9359/2002 la un complet specializat în judecarea cauzelor de asigurări sociale.

În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art.581 Cod proc.civ.

S-au anexat cererii, în copie, sentința nr.1090/06.05.2003, adresa nr. 6286/2000, emisă de pârâtă, fișa referitoare la plata pensiei, deciziile de pensie cu nr.- din 22.07.1999 și 16.03.2000.

După examinarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 1167 din 21 mai 2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea formulată pe cale de ordonanță președințială de petentul .

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința nr.1090 din 06 mai 2003, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, s-a respins cererea formulată de reclamant pentru recalcularea pensiei începând cu data de 01.08.1999.

S-a mai reținut de instanța de fond, că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei de a îi achita paguba reprezentând drepturile legale de pensie ce i s-ar fi cuvenit în raport de adresa nr. 6286/17.03.2000.

De asemenea, instanța de fond a mai reținut că potrivit dispozițiilor art. 581(1) din Codul d e procedură civilă, instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ai ivi cu prilejul unei executări.

Instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinite cerințele unei pagube iminente, întrucât chiar dacă în situația în care susținerile reclamantului ar fi corecte, față de împrejurarea invocată referitoare la o adresă din anul 2000, paguba nu are un caracter imediat.

A apreciat instanța de fond că nici cerința imposibilității reparării pagubei nu este îndeplinită întrucât reclamantul are posibilitatea ca în orice moment să solicite plata drepturilor sale de pensie de asigurări sociale, în condițiile dreptului comun, dacă pârâta nu a calculat corect cuantumul pensiei ce i se cuvenea, avându-se în vedere, bineînțeles, și hotărârile judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, printre care și sentința menționată anterior.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât prin decizia nr. 3105/2002 s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a fi soluționată de către un complet specializat.

Cauza rejudecării a făcut obiectul dosarului de fond nr.9359/2002, iar prin sentința nr.1090/2003 s-a respins cererea, fiind pronunțată de către o instanță comercială, nerespectându-se disp.art.154 din Legea nr.19/2000.

Față de aceste considerente, recurentul a solicitat casarea sentinței civile nr.1090/2003 ca netemeinică și nelegală și trimiterea cauzei spre rejudecare la secția de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin decizia civilă nr.1600 din 4 august 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a respins ca nefondat recursul.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut că așa cum reiese din cuprinsul motivelor de recurs, criticile recurentului se referă in special la cuprinsul sentinței nr.1090/2003 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de contencios administrativ, ori obiectul prezentului dosar îl formează sentința civila nr.1167/2009 prin care s-a soluționat cererea de ordonanță președințială a reclamantului.

A mai reținut instanța de control judiciar, că deși în cuprinsul recursului se arată că acesta este formulat împotriva sentinței civile nr.1167/2009, în realitate recurentul nu și-a fundamentat criticile pe dispozițiile acesteia, ci a criticat conținutul sentinței civile nr.1090/2003, sentință care a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

Contestatorul a formulat, în temeiul art. 318 alin.1 Cod pr.civilă, contestație în anulare.

Contestatorul a arătat, cu privire la decizia nr. 1600/4.08.2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI că i-a fost respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1167/21.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, respingerea recursului datorându-se, în fapt, unei greșeli materiale în sensul că instanța de recurs a omis să cerceteze motivul de recurs vizând transpunerea judecării cauzei la un complet de drept comun specializat în judecarea conflictelor de muncă. A mai precizat contestatorul că și în situația în care nu ar fi întrunite cerințele disp.art. 581 alin.1 Cod pr.civilă, este necesar a se repara paguba produsă prin nelegalitatea sentinței civile nr. 1090/6.05.2003, prin pronunțarea căreia nu s-au respectat dispozițiile stabilite prin decizia nr. 3105/15.10.2002 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Curtea examinând contestația în anulare în raport de actele și lucrările dosarului, precum și prin prisma dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea cauzei, constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Conform disp.art. 318(1)1Cod pr.civilă, hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să analizeze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Din modul în care a fost formulată prezenta cerere, rezultă că ea se referă atât la existența unei greșeli materiale cât și la omisiunea cercetării unui motiv de recurs.

Examinând actele dosarului, Curtea reține că, în fapt, nemulțumirea contestatorului privește modul în care instanța a pronunțat sentința civilă nr. 1090/6.05.2003 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și Contencios Administrativ. Acest lucru rezultă clar din cererea de recurs (filele 4-5 - dosar -), prin care deși a precizat că recursul este declarat împotriva sentinței civile nr. 1167/21.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, la finalul cererii, a solicitat casarea sentinței civile nr. 1090/6.05.2003 a Tribunalului Dâmbovița, pe care o apreciază ca netemeinică și nelegală, arătând și motivele pentru care solicită acest lucru, motive care, în parte, se regăsesc și în cuprinsul contestației în anulare.

Curtea de APEL PLOIEȘTI, pronunțând decizia nr. 1600/4.08.2009, a respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1167/21.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, arătând în considerentele deciziei aprecierea instanței cu privire la motivele de recurs care vizau în fapt sentința civilă nr. 1090/2003 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Astfel, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile contestatorului în sensul omisiunii instanței de recurs de a analiza un motiv cu care a fost investită, așa cum se prevede în disp.art. 318(1)1teza a II-a Cod pr.civilă.

În ceea ce privește disp.art. 318(1)1Cod pr.civilă, respectiv existența unor greșeli materiale care au dus la o dezlegare greșită a cauzei, așa cum susține contestatorul, Curtea constată că nu poate fi reținută incidența în cauză, a unor greșeli materiale în accepțiunea textului legal.

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege, respectiv art. 318(1)1Cod pr.civilă, Curtea constată că prezenta contestație în anulare este nefondată, urmând să o respingă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în Târgoviște,-, Bl. 47,. B,.28, județul D, împotriva deciziei civile nr.1600 din data de 4 august 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 29 octombrie 2009.

Președinte, JUDECĂTOR 2: Traian Logojan Cristina,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./25.11.2009

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3120/2006

Președinte:Ioana Cristina Țolu
Judecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Ordonanță președințială. Decizia 2006/2009. Curtea de Apel Ploiesti