Pretentii. Decizia 979/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.979/
Ședința publică din 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în T,-, Jud.G împotriva sentinței civile nr.904/5.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cauza având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul-reclamant și intimata-pârâtă MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurentul-reclamant a solicitat judecarea recursului în lipsă; intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare în două exemplare; după care:
Curtea apreciază că nu este necesar a se comunica întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă întrucât în cuprinsul acesteia nu sunt precizate elemente noi și nici recurentul-reclamant nu a solicitat comunicarea acesteia. Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat și excepții de invocat iar recurentul-reclamant solicitat judecarea recursului în lipsă instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.904/5.06.2009 Tribunalul Galația respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Tribunalul Galați sub nr- din 18.05.2009 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Internelor si Reformei Administrative, solicitând obligarea acestuia la plata rentei în funcție de solda de grad și de funcție a unui sublocotenent, începând cu data de 01.05.2006.
În motivare a arătat că potrivit art. 14 din legea 44/1994 privind veteranii de război beneficiază de o rentă și că urmare a modificării legii prin OUG 12/2004, această rentă trebuia calculată nu doar în funcție de solda de grad, ci în funcție de solda de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent.
Pârâtul Ministerul Internelor si Reformei Administrative nu a formulat întâmpinare si nici nu a solicitat administrarea de probatorii.
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul este îndreptățit la plata unei rente. În cauză nu se pune în discuție procentul din soldă care i se cuvine reclamantului, ci baza de calcul la care trebuie aplicat acest spor.
Potrivit art. 13 din legea Nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat:( )
- cei decorați cu Ordinul, de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
- cei decorați cu Ordinul cu spade, clasa, de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent;
- cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. B) beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent.
Art. 14 prevede că: de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. A), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Modificarea legii s-a produs prin Ordonanță De Urgență Nr. 12 din 23 martie 2004.
În preambulul ordonanței se menționează că scopul ordonanței este acela al aplicării unui tratament egal tuturor veteranilor de război și pentru evitarea unui impact social asupra unei categorii de persoane de vârstă înaintată a căror contribuție adusă pentru apărarea țării este unanim recunoscută, elemente care vizează interesul public și care au caracter de urgență.
După articolul 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, se introduce un nou articol, articolul 14^1, cu următorul cuprins:
Începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii."
Prin decizia 45/10.11.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și justiție în recurs în interesul legii s-a stabilit că renta se calculează, în situația reclamantului numai în raport de solda de grad. Potrivit art. 329 cod de procedură civilă, decizia este obligatorie pentru instanță.
Față de aceste considerente, instanța a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Conform disp. art. 13 din Legea nr. 44/1994, a beneficiat de o rentă lunară în valoare de 75% din solda de grad a unui sublocotenent iar, conform art. 14 indice 1 din OUG nr. 12/2004, începând cu luna martie 2004, renta lunară se calculează în același cuantum tuturor beneficiarilor aplicată la solda de grad și funcție. În ceea ce privește hotărârea nr. 45/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a apreciat că este justă dar nu s-a ținut cont de ea.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și admiterea acțiunii.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurent cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază acesta este nefondat față de următoarele considerente:
În cauză, așa cum a arătat chiar recurentul, la data de 10.11. 2008, s-a pronunțat decizia nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Disp. art. 14 indice 1 rap. la disp. art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin nr.OUG 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de gradși/sausolda de funcție, după caz, a unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Deci, interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este în concordanță cu motivele invocate de intimata pârâtă și nu de către recurent.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994, instanțele nu pot da o altă soluție și nu pot emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 45/10.11.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Prima instanță a aplicat corect decizia nr. 45/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin această decizie s-a statuat că, prinart. 13și14din Legea nr. 44/1994, republicată, este reglementat modul de calcul al rentei lunare de care beneficiază veteranii de război, pe când dispozițiileart. 14^1din același act normativ instituie numai baza de calcul a rentei lunare, și anume solda (de grad și de funcție, după caz, circumstanțiere prevăzută în mod expres) unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
În momentul adoptăriiLegii nr. 44/1994, renta lunară cuvenită veteranilor de război se stabilea prin raportare fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naționale, fie la solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Scopul urmărit prin introducereaart. 14^1în Legea nr. 44/1994, republicată, nu a fost acela de a egaliza pe toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți, în sensul de a se calcula pentru toți, indiferent de decorația primită, o rentă raportată la cumulul dintre solda de grad și solda de funcție a unui sublocotenent, ci de a introduce ca unic element de referință pentru determinarea rentelor solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, indiferent de sistemul militar din care provin veteranii de război.
Până în luna martie 2004 soldele de grad și soldele de funcție ale unui sublocotenent, în raport cu care se stabileau rentele lunare cuvenite veteranilor de război, după distincțiile prevăzute laart. 13și14din Legea nr. 44/1994, republicată, aveau aceeași valoare, atât în sistemul de apărare națională, cât și în celelalte sisteme militare.
Dacă prin adoptareaOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004s-ar fi urmărit ca la stabilirea cuantumului rentei lunare cuvenite veteranilor de război să se ia în calcul cumulul soldei de grad și al celei de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, atunci prin ordonanță s-ar fi procedat la modificarea sau completareaart. 13și14din Legea nr. 44/1994, republicată, și nu la introducerea unui nou articol, respectivart. 14^1.
În plus, în situația în care intenția legiuitorului ar fi fost aceea ca baza de calcul a rentei cuvenite veteranilor de război să se determine în raport cu ambele solde cumulate, atunci, odată cu modificarea procentului prevăzut deart. 14din Legea nr. 44/1994, republicată, prinart.pct. 4 din Legea nr. 303/2007, s-ar fi modificat și modul de raportare a acestuia, adăugându-se la solda de grad a unui sublocotenent și solda de funcție.
În consecință,Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2004a înlăturat doar diferențierea nejustificată a rentelor lunare cuvenite veteranilor de război, după 1 martie 2004, în funcție de apartenența acestora la un sistem sau altul de asigurări sociale.
Astfel fiind, rezultă faptul că veteranii de război decorați cu ordinele și medaliile prevăzute laart. 13și14din Legea nr. 44/1994, republicată, beneficiază de o rentă lunară care se calculează conform acelorași dispoziții, fie în raport cu solda de grad,fieîn raport cu solda de bază (compusă din solda de grad și solda de funcție), dar, în ambele situații,art. 14^1din lege instituie o bază de calcul unică, și anume solda - după caz, de gradși/saude funcție - unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Calculul rentei lunare cuvenite veteranilor de război prin raportare la solda de grad și solda de funcție, cumulate, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale se realizează numai în ipoteza reglementată deart. 13lit. a) teza a doua din Legea nr. 44/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și anume numai în cazul veteranilor de război decorați cu Ordinul pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă.
Ca atare s-a stabilit că dispozițiileart. 14^1, raportate la dispozițiileart. 13și14din Legea nr. 44/1994, republicată, astfel cum a fost completată prinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2004, aprobată prinLegea nr. 210/2004, se interpretează în sensul cărenta lunară cuvenită veteranilor de război se calculează conform prevederilor art. 13 și 14 din lege, în raport cu solda de grad și/sau solda de funcție, după caz, ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale și nu în raport de solda de grad și de funcție, așa cum a susținut recurentul.
În ceea ce privește susținerea recurentului că există hotărâri judecătorești dând exemplu o sentință civilă a Tribunalului Vrancea pronunțată într-o altă cauză,arătăm următoarele:
Practica judiciară invocată de recurent nu este obligatorie pentru instanță întrucât potrivit Constituției judecătorii se supun doar legii.
Hotărârile judecătorești pronunțate în acele cauze sunt opozabile doar acelor părți litigante din cauza respectivă și nuerga omnes.
În consecință, instanța trebuie să se bazeze în pronunțarea soluției adoptate pe temeiuri de drept aplicabile speței dedusă judecății și pe propria convingere rezultată din analizarea situației de fapt raportată la probele administrate în cauză.
Mai mult, prin hotărârea pronunțată la data de 6.12.2007 în cauza Beian împotriva României a precizat faptul că divergențele de jurisprudență constituie prin natură, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având autoritate asupra competenței lor teritoriale iar rolul de reglementa aceste contradicții ale jurisprudenței revin instanței supreme.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin. 1 și art. 304 indice 1.pr. civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în T,-, Jud.G împotriva sentinței civile nr.904/5.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud./05.11.2009
Tehnored./4 ex./ 10 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Com. 2 ex. părți/
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
