Recalculare pensii. Decizia 1124/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(6767/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1124/
Ședința publică de la 24.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER:
**************************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.3855 din data de 06.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.3909/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator -.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-contestator personal, lipsă fiind recurenta- intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Președintele completului procedează la verificarea intimatului-contestator, care prezintă cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-contestator, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.3855 din data de 06.05.2008, pronunțată în dosarul nr.3909/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis, în parte, cererea formulată de contestatorul -, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B () și a anulat decizia nr. -/30.11.2005, obligând intimata la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului, în temeiul nr.OUG4/2005 și nr.OUG19/2007, în raport de un stagiu de cotizare de 20 de ani.
Totodată, a fost obligată intimata la plata către contestator a diferențelor dintre pensia calculată conform prezentei sentințe și pensia efectiv încasată, începând cu data de 01.12.2005, la zi, cu dobânda legală de la data de 30.01.2008.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.-/30.11.2005, emisă de Casa Locală de Pensii sector 6 B, au fost recalculate, în temeiul dispozițiilor OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.12.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului (fila 1), determinându-se un punctaj mediu anual de 1,22286, inferior celui aflat în plată, iar la determinarea punctajului mediu anual a fost utilizat, de către intimată, un stagiu complet de cotizare de 30 ani, așa cum rezultă din anexele buletinului de calcul (fila 8 dosar fond).
Tribunalul a mai reținut că, prin cererea de chemare în judecată, contestatorul a criticat modalitatea de recalculare, sub aspectul stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, susținând că acest stagiu trebuia să fie de 15 ani - pentru că a lucrat în grupa I de muncă în cadrul 1 unitate nucleară, ci nu de 30 de ani.
Din actele dosarului, tribunalul a reținut că drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1997 (fila 6) și că pentru determinarea punctajului mediu anual în procesul de recalculare a pensie, în temeiul nr.OUG 4/2005, s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevăzut de art. 8 din Legea nr. 3/1977 (fila 14 dosar fond).
De asemenea, a reținut, din decizia de stabilire inițială a drepturilor de pensie, că la data deschiderii dreptului la pensie, în temeiul Legii nr.3/1977, contestatorul împlinise vârsta de 50 ani și că în cuprinsul deciziei inițiale de pensie se menționează că acesta a avut o vechime de 23 ani, 2 luni și 29 zile în grupa I de muncă, fapt confirmat și de mențiunile din carnetul de muncă și din decizia de recalculare a pensiei în temeiul OUG nr.4/2005 (filele 8, 24 dosar fond).
Instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 4 alin.1 din OUG nr. 4/2005, art. 2 al.1,3 și 4 din HG nr.1550/2004, Legea nr.19/2000,Legea nr. 3/1977, art. 4 din HG nr. 478/1990 și a apreciat că atâta timp cât contestatorul a realizat stagiul complet de cotizare de 20 de ani pentru grupa I de muncă, impus de Legea nr.3/1977 și s-a putut pensiona la împlinirea vârstei de 50 de ani, este absurd să se considere că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani.
Astfel, a susținut instanța de fond în considerentele sentinței atacate, că este adevărat că stagiul complet de cotizare de 30 de ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea nr.3/1977, însă această lege a instituit și o serie de situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic. Ca urmare, stagiul complet de cotizare era de 20 de ani în cazul persoanelor ce lucrau în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru cei ce lucrau în grupa a Il-a de muncă sau care lucrau ca personal navigant, iar în cazul nevăzătorilor stagiul complet de cotizare era de 15 ani bărbații și 10 ani femeile.
Prin prisma considerațiilor de mai sus, tribunalul a constatat că dispozițiile unor acte normative speciale, cum este nr.HG478/1990, nu reprezintă decât aplicații particulare ale normei speciale, cuprinsă în art.14 din Legea nr.3/1977, potrivit căreia persoanelor care lucrau, efectiv, cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrau în grupa I de muncă, se puteau pensiona, la cerere, la vârsta de 50 de ani, stagiul complet de cotizare fiind, în cazul lor, tot de 20 de ani.
Ca urmare, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială (este vorba de art.14 din Legea nr.3/1977), tribunalul a apreciat că determinarea punctajului mediu anual trebuia să se facă în procedura de recalculare a drepturilor în temeiul OUG nr.4/2005 pe baza un stagiu complet de cotizare de 20 ani.
S-a considerat că această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât dispozițiile HG nr.1550/2004 nu fac trimitere la stagiul complet de 30 de ani, ci la stagiul complet de cotizare reglementat de Legea nr.3/1977, care era diferit, după cum persoana a lucrat sau nu a lucrat în grupe de muncă. Astfel, dacă a lucrat în calitate de personal navigant etc. acest stagiu complet de 20 de ani trebuia avut în vedere și cu ocazia recalculării în temeiul OUG nr.19/2007.
Pe cale de consecință, în baza art.87 din Legea nr.19/2000, tribunalul a anulat anula decizia nr.-/30.11.2005 și a obligat intimata la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului, în temeiul nr.OUG4/2005 și nr.OUG19/2007, în raport de un stagiu de cotizare complet de 20 de ani.
Deoarece luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de determină un punctaj mediu anual mai mare decât cel aflat în plată, tribunalul a obligat intimata, la plata către contestator, a diferențelor dintre pensia calculată conform sentințe atacate și pensia efectiv încasată, începând cu data de 01.12.2005 la zi, cu dobânda legală de la data de 30.01.2008 (data sesizării instanței când a avut loc punerea în întârziere a intimatei).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta susține că data stabilirii drepturilor de pensie ale intimatului-contestator, în baza Legii nr.3/1977, este data de 01.03.1997, acesta fiind nemulțumit de faptul că, în decizia de recalculare, Casa Locală de Pensii sector 6 B, a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Precizează că potrivit Legii nr.3/1977, art.8, alin.2, persoanele care aveau o vechime în muncă de minim 30 de ani - bărbații și 25 de ani - femeile puteau ieși la pensie pentru limită de vârstă.
Având în vedere faptul că drepturile de pensie ale intimatului-contestator s-au deschis în anul 1997, recurenta consideră că stagiul complet de cotizare cuvenit acestuia era de 30 de ani, ci nu 20 de ani, iar potrivit pevederilor art.2 alin.3 din HG1550/2004, pentru cei pensionați în intervalul 31.03.1977 - 31.03.2001, stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anul, este cel reglementat de Legea nr.3/1977 și anume, stagiul de 30 de ani.
Ca urmare, apreciază recurenta, Casa Locală de Pensii sector 6 a stabilit în mod corect drepturile de pensie ale intimatului-contestator, conform legislației în vigoare la data ieșirii la pensie.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod proc. civilă, precum și normele de drept substanțial ale Legii nr.3/1977.
Intimatul- contestator nu a formulat întâmpinare, însă, prin concluziile scrise depuse la fila 8 dosar recurs, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate de recurenta-intimată în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate de intimatul-contestator, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite intimatului-contestator au fost recalculate prin decizia nr.-/30.11.2005, emisă de Casa Locală de Pensii sector 6 B, în temeiul dispozițiilor OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.12.2005, fiind determinat un punctaj mediu anual de 1,22286, inferior celui aflat în plată, iar, la determinarea punctajului mediu anual, a fost utilizat, de către intimată, un stagiu complet de cotizare de 30 ani, aspect ce rezultă din anexele buletinului de calcul (fila 8 dosar fond).
La data pensionării, în temeiul dispozițiilor Legii nr.3/1977, intimatul-contestator avea o vechime realizată în grupa a I de muncă de 23 ani, 2 luni și 29 zile, drepturile de pensie pentru limită de vârstă și munca depusă cuvenite acestuia fiind stabilite de la data de 01.10.1996, prin decizia inițială de pensionare nr.-/06.01.1997(aflată la fila 6 din dosarul de fond), în cuprinsul deciziei menționându-se că acesta a avut o vechime de 23 ani, 2 luni și 29 zile în grupa I de muncă.
Așadar, la data deschiderii dreptului la pensie, în temeiul Legii nr.3/1977, contestatorul împlinise vârsta de 50 ani.
Pentru determinarea punctajului mediu anual în procesul de recalculare a pensiei, în temeiul nr.OUG 4/2005, s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevăzut de art. 8 din Legea nr. 3/1977, aspect ce rezultă din decizia de recalculare nr.-/30.11.2005 (aflată la fila 7 din dosarul de fond).
În raport de data stabilirii drepturilor de pensie, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a apreciat că, la recalcularea acestora, se aplică dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și, implicit, stabilirea cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004.
De asemenea, în mod justificat prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art.2 alin.4 din HG nr.1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare este cel reglementat de Legea nr.3/1977, astfel că, în cazul contestatorului, care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 23 ani, 2 luni și 29 zile,stagiul complet de cotizare estecel prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977, adicăde 20 de ani.
Potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială:
"(1)Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca. -"
Conform dispozițiilor alin.4 al aceluiași act normativ:
"(4) Persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de muncă au dreptul, la cerere, să li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de muncă, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile."
Așadar, în mod corect tribunalul a constatat că cererea dedusă judecății este, în parte, întemeiată, motiv pentru a admis-o ca atare, obligând-o pe recurenta-intimată să procedeze la recalcularea drepturile de pensie ale intimatului-contestator, prinutilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu începere de la data de 1 decembrie 2005.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel că o va menține.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.3855 din data de 06.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.3909/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator -.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 27.03.2009
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea
