Recalculare pensii. Decizia 158/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 158
Ședința publică de la 09 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Trutescu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 2564 din 5.11.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, intimată fiind Casa Județeană de Pensii
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul asistat de avocat, lipsă fiind reprezentantul intimatei Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al doilea termen și că nu s-a solicitat judecata în lipsă.
Avocat pentru recurentul depune împuternicire avocațială la dosar și arată că nu are de depus alte înscrisuri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vaslui. Arată că recurentului nu i-au fost luate în considerare la calculul pensiei studiile și dirigenția. Precizează că excepția tardivității nu a fost remarcată nici de casa de pensii și că aceasta recunoaște că au fost erori din partea lor. Clientul său se consideră în termenul de a formula contestația deoarece el este și acum în contact permanent cu casa de pensii. A așteptat să i se rezolve problema la nivelul casei de pensii. Mai arată că recurentul este neîndreptățit în recalcularea pensiei sale.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, sub nr. 1063/89/24.04.2009, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii V, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceasta să fie obligată a-i recalcula pensia pentru limită de vârstă ținând cont de toate adeverințele depuse.
În motivarea cererii sale, reclamantul a învederat faptul că este beneficiar al unei pensii pentru limită de vârstă, în conformitate cu prevederile art. 41 din Legea nr. 19/2000, și că la stabilirea drepturilor sale de pensie nu s-au avut în vedere toate sporurile și toată perioada lucrată.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Vad epus întâmpinare, prin care a solicitat clarificări cu privire la obiectul acțiunii și a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că a calculat corect drepturile de pensie ale reclamantului.
A arătat că reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă, începând cu data de 01.02.2002 și că la stabilirea drepturilor sale de pensie s-a avut în vedere o vechime de 34 ani 10 luni și 29 zile, din care 34 ani 5 luni și 10 zile condiții normale și un stagiu asimilat de 5 luni și 19 zile, iar la stabilirea vechimii în muncă s-au valorificat doar înscrisurile întocmite cu prevederile legale.
Totodată, pârâta a învederat faptul că reclamantului, prin decizia nr. 78693 din 31.07.2003, i-au fost recalculate drepturile de asigurări sociale luându-se în calcul datele prevăzută în adeverința depusă și aceste drepturi i-au fost plătite începând cu data de 01.08.2003.
La termenul din 10.09.2009, contestatorul și-a precizat acțiunea arătând că înțelege să conteste deciziile de pensionare nr. 78693 din 15.08.2002, nr. 78693 din 30.04.2003 și decizia nr. 78693 din 31.07.2003.
La termenul din 08.10.2009 instanța, din oficiu, a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii împotriva celor trei decizii de pensionare raportat la precizările contestatorului privind data comunicării deciziilor.
Răspunzând la excepția invocată, reclamantul a învederat faptul că excepția tardivității formulării cererii de chemare în judecată este neîntemeiată deoarece inițial a contestat deciziile la Casa Județeană de Pensii V și apoi la instanță.
Prin sentința civilă nr. 2564/05.11.2009, Tribunalul Vasluia admis excepția tardivității introducerii contestației, excepție invocată din oficiu de instanță și, în consecință, a respins ca tardivă contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul beneficiază de o pensie pentru limită de vârstă din anul 2002, aceasta fiind stabilită prin decizia nr. 78693, emisă de Casa Județeană de Pensii V la data de 15.08.2002.
Prin decizia nr. 78693, emisă la data de 30.04.2003, și prin decizia nr. 78693, emisă la data de 31.07.2003, reclamantului i-au fost recalculate drepturile de asigurări sociale, luându-se în considerare toate datele prevăzute în carnetul de muncă și în adeverințele depuse.
Astfel, reclamantul avea posibilitatea să conteste modul în care s-a realizat recalculare drepturilor de pensie prin formularea unei contestații în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei de recalculare, ceea ce nu a făcut.
Instanța a reținut că, prin acțiune, reclamantul contestă legalitatea deciziilor nr. 78693 din 15.08.2002, nr. 78693 din 30.04.2003 și nr. 78693 din 31.07.2003, astfel că acțiunea are drept obiect contestarea deciziilor mai sus arătate și trebuia formulată în termenul prevăzut de prevederile art. 87 din Legea nr. 19/2000 respectiv în termenul de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului.
Potrivit prevederilor art. 87 din Legea nr. 19/2000, decizia de pensionare, inclusiv decizia de recalculare a drepturilor de pensie, poate fi contestată în termenul de 45 de zile de la comunicare la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului.
În speță, decizia nr. 78693 din 15.08.2002 (de stabilire a drepturilor de pensie) și deciziile de recalculare nr. 78693 din 30.04.2003 și nr. 78693 din 31 iulie 2003, au fost contestate abia la data de 24.04.2009, cu mult peste termenul legal de 45 zile de la data comunicării.
Ca urmare, instanța de judecată a admis excepția tardivității invocată din oficiu și a respins acțiunea ca tardiv formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurentul că în mod greșit a reținut instanța de fond excepția tardivității contestației, în condițiile în care a contestat la Casa Județeană de Pensii V cele două decizii din anul 2003, prin memoriile din 06.10.2003, respectiv 24.11.2003.
Mai arată recurentul că deciziile din 30.04.2003 și 31.07.2003, deși trebuiau puse în plată de la 01.11.2002, respectiv 01.08.2002, în realitate nu au fost puse în plată nici mai târziu, ci abia în luna septembrie 2003 primit o diferență de 96.000 lei, care, însă, nu reprezenta o mărire a pensiei datorită sporurilor adăugate, ci o compensare pe care au primit-o toți pensionarii.
Se mai susține în motivarea recursului că deciziile arătate conțin și alte inadvertențe, pe care le poate constata un expert, în cazul său neoperând în fapt nici o revizuire a pensiei, din culpa Casei Județene de Pensii
Ca atare, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct.9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art. 87 alin.1 din Legea 19/2000, decizia de pensionare poate fi contestată la instanța competentă în termen de 45 zile de la comunicare. Art. 88 din Legea 19/2000 prevede că decizia casei teritoriale de pensii necontestată în termen este definitivă.
Potrivit art. 7 alin.7 din OUG nr.4/2005, contestarea deciziei de recalculare se face în conformitate cu prevederile Legii 19/2000, deci tot în termen de 45 zile de la comunicare.
Termenul este unul de decădere, astfel că nerespectarea lui decade partea din dreptul de a mai formula contestație.
În speță, deciziile contestate de, respectiv decizia nr. 78693 din 15.08.2002 (de stabilire a drepturilor de pensie) și deciziile de recalculare nr. 78693 din 30.04.2003 și nr. 78693 din 31 iulie 2003, deși au fost comunicate acestuia imediat după data emiterii acestora, respectiv în anul 2002 și 2003 (astfel cum a recunoscut contestatorul la termenul din 08.10.2008), au fost contestate abia la data de 24.04.2009, cu mult peste termenul legal de 45 zile de la data comunicării.
Este lipsită de relevanță împrejurarea că a contestat la Casa Județeană de Pensii V cele două decizii din anul 2003, prin memoriile din 06.10.2003, respectiv 24.11.2003; conform legii, deciziile se contestă la instanța competentă (tribunalul) de la domiciliul reclamantului - așa cum, de altfel, se menționează în cuprinsul lor -, și nu la casa teritorială de pensii, iar necunoașterea legii nu poate fi invocată ca temei al înlăturării termenului de decădere.
Ca urmare, sentința Tribunalului este legală și temeinică, urmând a fi menținută ca efect al respingerii recursului, conform art.312 alin.1 Cod proc.civ.
Cât privește celelalte motive ce țin de fondul cauzei, nu pot fi analizate, având în vedere că soluția s-a pronunțat pe o excepție procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 2564/05.11.2009 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./Tehnored.
24.02.2010 - 02 ex.
Tribunalul Vaslui - -, -
Președinte:Cristina TrutescuJudecători:Cristina Trutescu, Carmen Bancu, Nelida Cristina
