Recalculare pensii. Decizia 2255/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- ROMANIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi 643/2009

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.2255/

Ședința publică din data de 07 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca

JUDECĂTOR 3: Bodea

GREFIER

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6933 din data de 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.20659/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant-având ca obiect "recalculare pensie".

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului și intimatul-reclamant.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții împrejurarea că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 23.03.2009 de către intimatul-reclamant G întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse până la acest termen de judecată, pe această cale solicitând judecarea pricinii în lipsă din motive de sănătate. De asemenea, se arată faptul că și recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B prin recursul formulat a solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ.

Curtea, constatând că părțile au solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.(2) Cod proc. civ. declară cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 30.05.2008 pe rolul Tribunalului București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.20659/3/AS/2008, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, solicitând obligarea acesteia la recalcularea pensiei, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare cu caracter permanent și plata diferențelor de pensie conform drepturilor ce se vor stabili în noua decizie de pensie.

Prin sentința civilă nr.6933/11.11.2008, Tribunalul Bucureștia admis acțiunea formulată de reclamantul G și a obligat pârâta Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin luarea în considerare și a veniturilor evidențiate în adeverința nr.460/16.05.2008 emisă de SA.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că reclamantul s-a adresat casei locale de pensii la data de 27.05.2008, solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare a adeverinței eliberată de fostul angajator, însă pârâta nu a soluționat cererea, încălcând astfel principiul contributivității prevăzut de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000.

Din verificarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, s-a constatat că veniturile suplimentare realizate de reclamant în perioada 1965-1990 și atestate de adeverința nr. 140/16.05.2008 emisă de SA nu au fost valorificate de pârâtă la calcularea drepturilor de pensie, ceea ce nesocotește principiul contributivității și dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000 care stabilesc modul de calcul al punctajului anual al asiguratului. Față de aceste norme și față de refuzul nejustificat al pârâtei de a soluționa o cerere de asigurări sociale, Tribunalul a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 29.12.2008 pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 26. 01.2009 sub nr-.

Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9, art.3041Cod procedură civilă și pe prevederile OUG nr.4/2005, recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și rejudecând în fond cauza, respingerea în tot a acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.

Susține recurenta-pârâtă că hotărârea este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate, al aplicării greșite a prevederilor legii în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare și anume, veniturile realizate în acord global, precum și a datei de când se vor calcula aceste drepturi.

Se arată că în adeverința prezentată de intimatul reclamant sunt prevăzute câștiguri suplimentare, obținute sub formă de acord și prime care însă nu sunt câștiguri permanente în înțelesul-/2005 și a Legii nr.19/2000.

Precizează recurenta-pârâtă că art.164 din Legea nr.19/2000 (care reia prevederile art.10 din Legea nr.3/1977, modificate și completate prin art.10 din Legea nr.49/1992) prevede că la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și sporurile permanente care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, înregistrate în carnetul de muncă. Ori, veniturile realizate în acord global și primele reprezintă venituri temporare, fără caracter permanent și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, nefiind înscrise în carnetul de muncă.

Consideră greșit și raționamentul instanței de fond potrivit căruia neluarea în considerare a primelor și acordului ar semnifica o încălcare a principiului contributivității statuat în art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

De asemenea, instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate. Astfel, normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept, Legea nr.19/2000 reprezentând dreptul comun în materia asigurărilor sociale. Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun. În acest sens, actele normative referitoare la sporuri sunt norme cu caracter special în domeniul drepturilor de asigurări sociale.

Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare, așa cum este OUG nr.4/2005, normă juridică ce are caracter special, iar obligarea recurentei la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a unor sporuri (spor de acord), este nelegală și nefondată.

În fine, arată recurenta-pârâtă că în OUG nr. 4/2005 la pct. VI din anexă se indică condițiile imperative de formă și fond pe care trebuie să le îndeplinească adeverințele prin care se dovedesc sporurile cu caracter permanent care fac parte din baza de calcul a pensiilor.

La data de 23.03.2009, intimatul-reclamant Gaf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței de fond.

Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele deduse judecății după cum dispune art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:

Deși formal recurenta și-a întemeiat criticile pe motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, în realitate, motivele vizează greșita aplicare și interpretare a normelor juridice incidente în cauză, norme care reglementează recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, după regulile prevăzute în noua lege a pensiilor.

Analizând așadar recursul din perspectiva art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea are a verifica susținerea recurentei asupra modului în care tribunalul a aplicat și interpretat textele de lege incidente în cauză, respectiv OUG nr.4/2005 și Legea nr.19/2000, care nu au încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent, nesocotind regula potrivit căreia norma specială derogă de la norma generală, aplicându-se prioritar față de aceasta din urmă.

Curtea notează că OUG nr.4/2005 se referă la recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, deci cele stabilite anterior datei de 1.04.2001, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000. În anexa OUG nr.4/2005, se arată că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord, pe bază de tarife sau cote procentuale, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.

Dincolo de faptul că această dispoziție vine în contradicție flagrantă cu principiul contributivității prevăzut de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000, dar și cu scopul ordonanței de urgență menționat în preambul, acela de a recalcula pensiile provenite din vechiul sistem public al asigurărilor sociale de stat după principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acest act normativ nu este incident în cauză deoarece intimatul reclamant a ieșit la pensie la data de 01.06.1999, în baza deciziei nr.-/23.06.1999 privind acordarea pensiei pentru pierderea capacității de muncă (invaliditate gradul II), fiind trecut la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă cu începere din data de 01.01.2005.

În consecință, drepturilor de pensie ale intimatei-contestatoare îi sunt aplicabile doar dispozițiile Legii nr.19/2000, legea generală în materia asigurărilor sociale, ceea ce face superfluă orice discuție referitoare la aplicarea vreunei norme speciale cuprinse în OUG nr.4/2005.

Cât privește motivul de recurs referitor la greșita aplicare de către tribunal a principiului contributivității în cauză, Curtea îl va înlătura. Este de observat că, în procesul de calculare a dreptului de asigurări sociale, recurenta-intimată trebuia să aplice întocmai dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000, adică să determine punctajul anual al asiguratului și cuantumul pensiei. Prin urmare, trebuiau luate în considerare acele sporuri și adaosuri obținute de fostul salariat pe lângă salariul tarifar pentru care sunt îndeplinite două condiții, respectiv dacă au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și dacă s-au plătit contribuțiile la fondul de asigurări sociale.

Ori, forma de retribuire în acord global reglementată de art.2 și următoarele din Legea nr.57/1974 presupunea că retribuirea muncii se făcea "pe baza principiului socialist al repartiției după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, în funcție de contribuția la dezvoltarea producției materiale și spirituale a întregii societăți, de rezultatele obținute din muncă". Conform art.12 alin.1 din Legea nr.57/1974, salariații erau retribuiți în acord global atunci când o formație de lucru, un colectiv încheia cu unitatea un contract cuprinzând angajamente reciproce, în vederea realizării tuturor sarcinilor ce-i revin pentru executarea unor obiecte ori lucrări, sau pentru obținerea unei producții.

După generalizarea acordului global intervenită începând cu 1.09.1983, în baza Legii nr.2/1983, se prevedea că, pe lângă retribuția tarifară, salariatul beneficia ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege (art.4 din Legea nr.2/1983).

Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de unitate și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat, iar art.1 din Decretul nr.389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.

Prin urmare, legislația în materia pensiilor, cunoscută ca fiind vechiul sistem al asigurărilor sociale de stat, reglementa atât posibilitatea obținerii de către salariat a veniturilor în sistemul acordului global, dar și obligația unităților de a calcula contribuția salariatului pe baza acestor venituri la fondurile de asigurări sociale și de a vărsa această contribuție, cu scopul evident de a fi luate în considerare la data stabilirii drepturilor de pensie. De altfel, dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care au desfășurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care unitățile au depus contribuția la fondul de asigurări sociale de stat era în mod expres prevăzut de art.3 din Legea nr.3/1977.

Întrucât veniturile obținute de intimatul-reclamant în acord global au avut caracter permanent în sensul Legii nr.49/1992, au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, iar contribuția individuală a fost achitată după cum atestă fostul angajator SA în adeverința nr. 459/16.05.2008 care completează adeverința nr.460/16.05.2008, înscrisuri care fac dovada deplină până la înscriere în fals, aceste venituri trebuie valorificate la recalcularea drepturilor de pensie. Ori, tocmai această prestație de asigurări sociale obținută pe baza contribuției anterioare la fondul de asigurări reprezintă o aplicație a principiului contributivității.

În fine, sub aspectul datei de la care se va face recalcularea, este de menționat faptul că instituția recurentă trebuie să facă aplicarea dispozițiilor art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, drepturile de pensie recalculate acordându-se cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare, adică, în speță, începând cu data de 01.06.2008.

Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6933 din data de 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.20659/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - -

GREFIER

Red./ tehn.

2 ex./07.05.2009

Tribunalul București

Judecători fond,

Președinte:Petre Magdalena
Judecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Recalculare pensii. Decizia 2255/2009. Curtea de Apel Bucuresti