Recalculare pensii. Decizia 233/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6361/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 233R
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.990/F din data de 06.10.2009 pronunțate de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă. De asemenea, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 09.12.2009, de către intimatul, întâmpinare, în dublu exemplar.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, cât și prin cuprinsul întâmpinării, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.990/F/06.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a respins ca neîntemeiată excepția tardivității cererii de chemare în judecată formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii
A admis cererea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I; a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin utilizarea veniturilor reprezentând remunerația pentru orele de muncă prestate peste durata normală a timpului de lucru, menționate în adeverința nr. 2991/21.03.2008, eliberată de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă
În considerente a reținut că potrivit deciziei de pensionare nr. 72335 din data de 19.08.1996, reclamantul este beneficiarul unei pensii calculate în baza Legii nr. 3/1997.
Prin decizia nr. 72335 din 24.04.2009 emisă de pârâtă, drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate.
Potrivit Anexei 1 cap. V din nr.OUG 4/2005: "sunt sporuri cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale:
- sporul de vechime în muncă (a se vedea pct. I);
- sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție;
- indemnizația de zbor;
- sporul pentru condiții grele de muncă;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 49/1992.
Pârâta Casa Județeană de Pensii I la recalcularea pensiei reclamantului nu a avut în vedere sumele reprezentând remunerația pentru orele efectuate de către reclamant pe timpul nopții menționate în adeverința nr. 2991/21.03.2008, eliberată de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă
Contestația formulată de reclamant față de modul de recalculare a drepturilor sale de pensionare, se întemeiază pe următoarele considerente:
Potrivit cap V al Anexei nr. 1 din nr.OUG 4/2005 rezultă că au caracter permanent și alte sporuri prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Or, potrivit adeverinței nr. 2991/21.03.2008 eliberate de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă F, aflată la dosar, rezultă că temeiul legal pentru care s-au acordat aceste sporuri reclamantului este cel prevăzut de art. 72 din Legea nr. 57/1974 și art. 9 din Legea nr. 68/1990.
Mai mult, în această adeverință se specifică că unitatea a virat contribuția la fondurile de asigurări sociale pentru sporurile menționate.
În atare situație, pentru o corectă și justă aplicare a dispozițiilor art.2 lit. e) art. 23 alin. 1 lit. a) art. 160 alin. 5 și art. 162 alin 2 din Legea nr. 19/2000, la recalcularea pensiei reclamantului pârâta trebuia să ia în calcul și veniturile cuprinse în adeverințele reclamantului.
Mai mult decât atât, raportat la dispozițiile art. 164 alin 3 și 4 din Legea nr. 19/2000 chiar dacă nu au fost înscrise distinct în carnetul de muncă aceste mențiuni în condițiile în care pentru acestea s-a achitat contribuția pentru asigurări sociale, ele trebuiau luate în considerare pentru că, în caz contrar, se ajunge la situația încălcării dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, principiul contributivității.
Așa fiind, pentru aceste considerente instanța a constatat întemeiată cererea reclamantului, a admis-o și pe cale de consecință, a obligat pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin utilizarea veniturilor reprezentând remunerația pentru orele de muncă prestate sistematic peste durata normală a timpului de lucru, menționate în adeverința nr. 2991/21.03.2008, eliberată de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii I, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și 1681//98/2009.
În susținerea recursului recurenta a invocat excepția tardivității cererii de chemare în judecată, întrucât reclamantul, prin motivele invocate, contestă decizia nr. 72335/24.04.2009, or, în conformitate cu prevederile art. 87 din Legea nr. 19/2000, decizia emisă poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în termen de 45 zile de la comunicare.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul contestă decizia nr. 72335/24.04.2009, privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, pe baza datelor din adeverința nr. 2991/31.03.2008 eliberată de Sucursala de Marfa C - Exploatare Marfă F, prin care se adeverește că a realizat anumite sume acordate pentru orele de muncă prestate peste durata normală a timpului de lucru.
În conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005, Anexa nr. 1 cap V specifică clar sporurile cu caracter permanent care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 01 aprilie 1992.
Sumele corespunzătoare orelor și/sau timpului de muncă suplimentar, peste durata normală a timpului normal de lucru, nu au avut un caracter permanent în accepțiunea nr.OUG 4/2005, nu au fost cuprinse în conținutul acestui act normativ, și în consecință, nu pot fi luate în considerare în procesul de recalculare a pensiei, în acest sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin Decizia nr.867/16.06.2009
Având în vedere considerentele de mai sus, recurenta solicită admiterea recursul formulat și respingerea cererea reclamantului ca netemeinică și nelegală.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Într-adevăr, sumele atestate de adeverința. 2991/21.03.2008, eliberată de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă F, reprezintă spor pentru ore de muncă prestate sistematic peste durata normală a timpului de lucru, prin natura, denumirea, modul în care au fost obținute, mai mult, în baza dispozițiilor exprese ale legii, având caracter permanent.
În acest sens, pct. V din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005 menționează fără echivoc sporul pentru lucru sistematic peste timpul normal, în categoria sporurilor permanente, care se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât au făcut parte din baza de calul al contribuțiilor de asigurări sociale, implicit al drepturilor de pensie.
În speță, faptul reținerii și virării contribuțiilor de asigurări sociale pentru sporurile obținute a fost întocmai confirmat în cuprinsul adeverințelor, or, astfel cum a statuat și prima instanță, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberată de unitatea la care asiguratul și-a desfășurat activitatea.
Și Legea nr.27/1996 prevedea, că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată, art.1 din Decretul nr.389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Se reține, totodată, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășurau activitate permanentă, pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Cât privește motivul referitor la tardivitatea formulării cererii, în mod legal și temeinic a statuat prima instanță că prezenta acțiune nu reprezintă o contestație împotriva unei decizii de stabilire a drepturilor pensie, care să intre sub incidența art. 87 din Legea nr. 19/2000, ci o solicitare de recalculare a drepturilor, ce se realizează în baza unor elemente noi, neavute în vedere în calculul drepturilor anterioare de pensie și care pot fi valorificate în termenul general de prescripție de 3 ani, calculat de la data refuzului ori de la care organul județean de pensii avea obligația să procedeze la recalculare, în speță adeverința în baza căreia se solicită recalcularea fiind eliberată la 24.03.2008, refuzul casei de pensii datând din 22.04.2009, față de care, prezenta acțiune, introdusă la 11.06.2009 având obiect obligația de "a face", a fost formulată în termen.
În conseciință, potrivit celor expuse, se constată legală și temeinică sentința atacată, iar recursul, nefondat, urmând a fi respins ca atare, în aplicarea prevederilor art. 312 alin. 1. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.990F din 06.10.2009 pronunțate de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul . Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./18.01.2010
Jud. fond:
Președinte:Dragoș Alin CălinJudecători:Dragoș Alin Călin, Daniela Georgeta Enache
