Recalculare pensii. Decizia 505/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6463/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 505R
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de către recurenta împotriva sentinței civile nr.6338 din data de 19.10.2009 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 B, petenta a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B, anularea deciziei nr. - din 06.11.2008 întrucât prin această deciziei nu i-au fost luate în calcul întreaga vechime în muncă, precum și perioadele asimilate. De asemenea, mai menționează că nu au fost luate în considerare veniturile atestate de adeverința nr. 208/10.01.2006, precum și de celelalte adeverințe depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr.1401 din 18.02.2009, Judecătoria Sectorului 2 Baa dmis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului București, Secția a VII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Cauza fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, sub nr-.
Prin sentința civilă nr.6338/19.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de petenta în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B; a obligat intimata la emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor pensie ale petentei cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare, atestate adeverințele nr. 208/10.01.2006 emisă de, adeverința nr. 196 din 17.08.1995 emisă de, adeverința nr.-/08.07.2005 emisă, începând cu data de 24.11.2005; a obligat intimata la plata diferențelor dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată pentru perioada 24.11.2005 la zi; a respins în rest acțiunea.
In motivare, prima instanța a reținut ca din buletinul de calcul se constată că intimata nu a luat in considerare veniturile suplimentare, venituri atestate de adeverințele nr. 208/10.01.2006 emisă de, adeverința nr. 19672 din 17.08.1995 emisă de, adeverința nr. -/08.07.2005 emisă de
Veniturile suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Se observă, așadar, că pentru toate aceste sume angajatorii calculau și virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de către angajatorul emitent al adeverinței din cauza de față.
Odata reținut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "sistemul public se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric in Legea nr. 19/2000 si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 a OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționată pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
In aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentru luarea in calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contribuția de asigurări sociale.
În speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fata de cele care decurg din acesta dar nu-1 respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivită ții, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Veniturile menționate în adeverința în cauză nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (in funcție de reglementarea in vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie sa fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discuție intre casele de pensii si instanțele judecătorești sunt generate de inconsecventa legiuitorului.
Pe de o parte, se afirmă in art. 2 al legii cadru principiul contributivității, mai sus menționat.
Pe de alta parte, același legiuitor limitează fără nici o justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent. Tot în OUG nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, în măsura în care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Instanța apreciază că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Prin urmare, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî ca principiul contributivității afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
In ceea ce privește adeverința nr. - din 24.03.1995 care atestă împrejurarea că petenta în perioada 18.03.1969-01.04.1980 și-a desfășurat activitatea în grupa a Il-a de muncă, această adeverință a fost luată în considerare, motiv pentru care va respinge acțiunea sub acest aspect.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat recurenta-petentă, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie: sentința civilă recurată nu a făcut referire la toate capetele de cerere ale reclamantei, în textul hotărârii s-au strecurat erori (probabil de dactilografiere) care pot conduce la diminuarea sumei pe care Casa de Pensii a Municipiului Bod atorează retroactiv reclamantei, sau neluarea în considerare a probelor existente la dosarul de pensie pentru aplicarea hotărârii nr.6338/19.10.2009.
În cererea de chemare în judecată a cerut pe lângă majorarea punctajelor anuale și în consecință a punctajului total, în baza adeverințelor nr.208/10.01.2006, -/17.08.1991, -/8.07.2005, și majorarea vechimii totale în muncă de la 37 ani, 1 lună și 0 zile, la 37 ani și 4 luni, așa cum reiese din adeverințele menționate, deoarece perioadele respective au fost perioade de activitate efectiv în câmpul muncii, iar sumele încasate pentru care s-a plătit contribuția la fondul de pensii au fost salarii nu simple sporuri. Casa de Pensii a Municipiului a avut toate aceste acte la dosar cu trei ani înainte de emiterea deciziei.
Din textul sentinței, recurenta-petentă învederează instanței că nu a înțeles clar dacă s-a admis și majorarea stagiului total de cotizare conform cererii de chemare în judecată.
În textul hotărârii se fac referiri la adeverința nr.19672/17.08.1995 în loc de adeverința nr.-/17.08.1995 așa cum s-a menționat în cererea de chemare în judecată (atașată cererii), aflată și în dosarul Casei de Pensii a Municipiului B, ceea ce ar putea conduce la alt motiv al Casa de Pensii a Municipiului B de a nu acorda drepturile cuvenite.
În scopul reevaluării (recalculării) pensiei, așa cum s-a arătat în cererea de chemare în judecată, recurenta a depus în termenul legal documentele aferente cu adresa nr.18949/12.08.2005, deci în termenul legal, anterior datei de 01.09.2005 de la care a început acordarea pensiei reevaluate pentru cei pensionați în anul 1996 (ca în cazul său).
Astfel, consideră recurenta că în hotărârea atacată cu prezentul recurs s-a strecurat o eroare când s-a stabilit acordarea diferențelor dintre pensia cuvenită și cea încasată începând cu data de 24.11.2005 în loc de 1.09.2005, ceea ce conduce la diminuarea acestor sume ce i se cuvin. Solicită lămuriri privind stabilirea termenului de 24.11.2005.
Referitor la adeverința nr.-/24.03.1995, într-adevăr a fost luată în calcul la stabilirea stagiului de cotizare total, dar recurenta a solicitat de fapt majorarea punctajului total care rezultă suplimentar pentru activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, pentru stagiul suplimentar.
Recurenta a mai solicitat prin cererea introductivă, anexarea la noua decizie de pensie a unui desfășurător de calcul al sumelor cuvenite retroactiv în urma recalculării. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere.
Față de cele arătate, recurenta solicită admiterea recursului, analizarea cauzei sub toate aspectele, îndreptarea erorilor și completarea hotărârii în privința capătului de cerere asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul recurentei-petente este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Potrivit art.261 Cod pr. civilă, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile.
Acestea se constituie în considerentele hotărârii și întocmirea lor reprezintă o garanție pentru părți în fața arbitrariului judecătoresc precum și mijlocul prin care se dă posibilitatea instanței de control judiciar de a verifica justețea soluției raportat la criticile formulate.
Prima instanța a respins "in rest" acțiunea, ca neîntemeiate, fara insa a motiva si fara a se înțelege astfel daca a avut in vedere toate capetele de cerere.
Reclamanta a solicitat majorarea punctajului total care rezultă pentru activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, stagiu suplimentar, conform adeverinței nr.-/24.03.1995. Pe lângă majorarea punctajelor anuale, în baza adeverințelor nr.208/10.01.2006, -/17.08.1991, -/8.07.2005, s-a mai cerut și majorarea vechimii totale în muncă de la 37 ani, 1 lună la 37 ani și 4 luni, așa cum reiese din adeverințele menționate, deoarece perioadele respective au fost perioade de activitate efectiv în câmpul muncii, iar sumele încasate pentru care s-a plătit contribuția la fondul de pensii au fost salarii nu simple sporuri. Reclamanta a mai solicitat si anexarea la noua decizie de pensie a unui desfășurător de calcul al sumelor cuvenite retroactiv în urma recalculării.
Instanța de fond nu s-a pronunțat nici asupra acestor capete de cerere.
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin.3 Cod de procedură civilă, recursul va fi admis, va fi casată în tot sentința atacată și cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând a se avea in vedere si celelalte aspecte învederate in recurs, cu privire la soluționarea, considerata greșita, a altor capete de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-petentă, împotriva sentinței civile nr.6338/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI
Casează sentința atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
23.02.2010
Jud.fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Dragoș Alin Călin
