Recalculare pensii. Decizia 6570/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 4712/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6570R
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florentina Dragomir
JUDECĂTOR 2: Adela Cosmina Bodea
JUDECĂTOR 3: Dragoș A -
GREFIER -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr.743/F din data de 16.06.2009 pronunțate de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 28.05.2009 pe rolul Tribunalului Ialomița sub nr- (1571/2009), reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa Județeană De Pensii I, solicitând pe cale judecătorească obligarea acesteia la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei de urmaș, conform dispozițiilor nr.OUG 4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și obligarea intimatei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită la data de 01.12.2005 și pensia încasată.
Prin sentința civilă nr.743F/16.06.2009 Tribunalul Ialomițaa admis cererea formulata de reclamanta împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I; a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005, precum și la plata diferențelor dintre pensia cuvenită la data de 29.05.2006 și pensia încasată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că potrivit deciziei de pensionare nr.61395/21.03.1994, rezultă că soțul reclamantei contestatoare, la data pensionării a avut o vechime în grupa I-a de muncă de 33 ani, 8 luni și 13 zile determinată în baza Legii nr.3/1977.
La determinarea punctajului mediu anual al reclamantei, pârâta a avut în vedere un stagiul complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr. 19/2000.
În cauză, în raport de data la care drepturile de pensie au fost stabilite, respectiv 01.05.1994, la recalculare se aplică dispozițiile art. 4 alin. 1 din OUG nr.4/2005 potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii se face pe baza datelor elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004.
Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr. 1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea 3/1977.
Or, în cazul soțului reclamantei care a înregistrat o vechime în grupa a I-a de muncă de 33 ani, 8 luni și 13 zile stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea 3/1977, adică de 20 ani.
A mai reținut instanța de fond că această problemă a fost tranșată irevocabil de către Înalta Curte de Casație si Justiție care, soluționând recursul in interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunțată în dosarul nr. 16/2008, a admis că dispozițiile art. 77 alin (2) raportat la art. 43 alin (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 -31 martie 2001 și care si-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Prin urmare, în raport de aceste considerente cererea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I, a fost admisă. Casa Județeană de Pensii Iaf ost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005.
Cu privire la restituirea diferențelor cuvenite reclamantei în urma recalculării pensiei potrivit alineatului de mai sus, prima instanță a dispus ca aceasta să se facă cu respectarea dispozițiilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii cererii, adică 29.05.2006.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
În primul rând invocă recurenta excepția tardivității formulării cererii de chemare în judecată de către reclamant, întemeindu-și solicitarea pe prevederile art.87 din Legea nr.19/2000, ce stipulează că decizia emisă (cu referire la decizia nr.61395/30.11.2005) poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în termen de 45 de zile de la comunicare.
Criticile formulate asupra sentinței civile recurate vizează motive de nelegalitate și netemeinicie, rezultând din interpretarea greșită a actului dedus judecății, în speță a prevederilor art.2 din Normele Metodologice de aplicare a HG nr.1550/2004, unde conform alin.2 și nu alin.4 (cum greșit a interpretat instanța de fond), nu i se pot aplica reclamantei deoarece drepturile de pensie i-au fost stabilite soțului decedat al acesteia începând cu data de 01.05.1994, conform Legii nr.3/1977. Aceste prevederi se aplică beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.
Ordinul nr.50/1990, face doar precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, și nu a reducerii stagiului complet de cotizare.
Hotărârea este lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii, art.14 alin.2 lit.(a) și (b) din Legea nr.3/1977, cât și art.42 alin.(1) din Legea nr.19/2000 unde sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare a persoanelor care se încadrează în grupa I și a-II-a de muncă și nu a stagiului complet de cotizare care este de 30 de ani, ceea ce în speță nu se regăsește.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu potrivit art.3041proc. civ. Curtea constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive:
În privința excepției tardivității formulării cererii de chemare în judecată de către intimata-reclamantă, invocată de recurentă, aceasta va fi respinsă. Așa cum s-a consemnat în practicaua sentinței pronunțate de instanța de fond și atacată cu prezentul recurs, pârâta a lipsit solicitând judecarea în lipsă potrivit art.242 alin.2 Cod procedură civilă,iar prin întâmpinarea depusă (fila 44-45 dosar fond) a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, neinvocând nici o excepție, așa cum a reținut instanța de fond.
Astfel instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și a făcut o corectă aplicare a legii la aceasta.
Totodată, cu privire la tardivitatea formulării cererii de chemare în judecata Curtea mai reține și faptul că, întrucât decizia nr. 61395/30.11.2005 se putea contesta, în baza art. 87 din Legea nr. 19/2000, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța competentă, în fapt nu s-a solicitat anularea deciziei menționate, ci doar recalcularea pensiei pentru limita de vârsta, în condițiile art. 7 din OUG nr. 4/2005.
În acest sens prima instanța a reținut că prin acțiunea formulată intimatul-reclamant a solicitat recalcularea pensiei cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Curtea reține că soțul decedat al intimatei a fost pensionat potrivit art.14 din Legea nr. 3/1977 și HG nr.1550/2004, având o vechime în muncă în cadrul grupei I de 33 de ani,8 luni și 13 zile.
În acest sens art. 14 din Legea nr.3/1977 dispune următoarele: "(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
a) un an și șase luni pentru grupa I de munca;
b) un an și trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații;
b) 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca".
Potrivit înscrisurilor aflate la dosar soțul decedat al intimatei a fost pensionat la data de 1.05.1994, deci împlinise vârsta de 50 de ani așa cum era prevăzut de dispozițiile art. 14 din Legea nr.3/1977.
În criticile sale recurenta susține că reducerea stagiului de cotizare se aplică doar pentru cei care au ieșit la pensie în baza legilor speciale.
Curtea reține că acesta a fost pensionat datorită vechimii în muncă în grupa I de muncă așa cum stipulează art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 "Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca.", iar prin HG nr.1550/2004 s-a stabilit modalitatea privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public stabilite în fostul sistem de asigurări sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, care în art. 2 alin. 4 din Anexa nr.1 stabilește următoarele:(2) "Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 iulie 1977, data intrării în vigoare aLegii nr. 3/1977privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru toate categoriile de pensii va fi de 20 de ani pentru femei și de 25 de ani pentru bărbați.
(4) Pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiții prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative".
Având în vedere aceste dispoziții legale și aflându-ne în situația în care este vorba despre o decizie de recalculare a pensiei și nu despre o decizie de stabilire a pensiei, HG menționată mai sus a avut drept scop armonizarea pensiile celor pensionați în vechiul sistem, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000.
Prin urmare, nu are nicio relevanță faptul că soțul decedat al intimatei a fost pensionat în raport cu numărul anilor lucrați în grupa I de muncă atâta timp cât acesta s-a pensionat în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 3/1977 îndeplinind astfel condițiile de pensionare.
În acest sens sunt și dispozițiile Deciziei nr.40 din 22.09.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că: "Dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă,este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială", ce sunt obligatorii pentru instanțe conform art.329 alin.(3) din Codul d e procedură civilă.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr.743/F/16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (1571/2009), în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex./24.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Florentina DragomirJudecători:Florentina Dragomir, Adela Cosmina Bodea, Dragoș
