Recalculare pensii. Decizia 7038/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5664/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.7038/
Ședința publică de la 02 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 3: Uță Lucia
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurențiiCasa de Pensii a Municipiului B șiîmpotriva sentinței civile nr.5609 din data de 25.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.48504/3/AS/2008, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns: recurențiiCasa de Pensii a Municipiului B și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 17.11.2009, întâmpinare din partea recurentului la cererea de recurs formulată de recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Curtea, având în vedere împrejurarea că ambele părți în cauză, prin cererile formulate, au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă, și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor deduse judecății, constată următoarele:
Prin sentință civilă nr. 5609 din data de 25.06.2009 pronunțată în dosarul nr.48504/3/AS/2008 Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverințele nr. 3253/29.06.2005 și nr. 3027/15.06.2005 emise de SC SA și a sporului obiective speciale de 6,5% pentru perioada 01.04.1990 - 01.04.1991 și de 7% pentru perioada 01.04.1991 -01.04.1992, precum și a sporului de fidelitate pentru perioada 01.04.1991 - 01.04.1992, atestate de adeverința nr. 03230/10.06.2005 emisă de SC SA; respins în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Așa cum rezultă din buletinul de calcul depus de intimată, care stă la baza emiterii deciziei de recalculare, pârâta nu a luat în considerare veniturile obținute sub forma de prime și sporuri, atestate de adeverințele nr.3253/29.06.2005 și nr. 3027/15.06.2005 emise de A, sporul obiective speciale de 6,5% pentru perioada 01.04.1990 - 01.04.1991 și de 7% pentru perioada 01.04.1991 -01.04.1992, precum și sporul de fidelitate pentru perioada 01.04.1991 - 01.04.1992, atestate de adeverința nr. 03230/10.06.2005 emisă de SC SA.
Prima instanță a avut în vedere dispozițiile Legii nr. 27/1966, art. 1 din Decretul nr. 389/1972, ale art. 2 lit. e) și ale art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000.
Totodată, Tribunalul s-a raportat la prevederile art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005, reținând că, prin acestea, legiuitorul se abate de la principiul contributivitatii pe care îl afirmase categoric în Legea nr.19/2000.
Concluzia Tribunalului a fost în sensul că nu interesează caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul a încasat contribuțiile de asigurări sociale de la reclamant, care este îndreptățit la o contraprestație corespunzătoare.
Prin urmare, a conchis prima instanță, principiul contributivitatii afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează, astfel încât, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul ca au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
S-a mai reținut că, prin nevalorificarea tuturor veniturile înscrise în adeverințele menționate, intimata a calculat și plătit reclamantului drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul acestuia un prejudiciu, care se impune a fi reparat.
În ceea ce privește susținerea contestatorului în sensul că pentru perioada în care nu a putut prezenta adeverințe iar sumele nu sunt menționate nici în carnetul de muncă, casa de pensii a luat în calcul salariul minim pe economie, Tribunalul a constatat că, în lipsa mențiunilor din carnetul de muncă privind salariul și în lipsa prezentării unor adeverințe eliberate de unitățile angajatoare, din care să rezulte cuantumul veniturilor din salarii realizate de pensionar, intimata a făcut aplicarea art. 161 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Este real că adeverințele eliberate de angajator nu cuprind integral datele din perioadele arătate, perioadă în care statele de salarii nu au mai putut fi recuperate, însă, în lipsa acestora, casa de pensii, în situația imposibilității reconstituirii statelor de plată ale salariilor nu poate completa acolo unde datele lipsesc cu drepturile încasate în perioada anterioară așa cum solicită reclamantul, neexistând nici un text de lege care să îngăduie completarea cu date fictive a unor documente oficiale (cu excepția prevederilor legale care prezumă realizarea unui punctaj minim în anumite perioade, dar care nu sunt incidente în cauză).
Instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la luarea în calculul drepturilor de pensie și a veniturilor din adeverința din data de 27 aprilie 2005 emisă de CT 541 Pitești, reprezentând soldă de grad și solda de funcție, întrucât aceste venituri au fost valorificate, la rubrica "suma contributivă" fiind valorificată solda de funcție iar la rubrica "alte sporuri" s-a valorificat solda de grad.
Cu privire la sporurile înscrise în adeverința nr. 3884/23.05.2005 emisă de B, s-a reținut că au fost valorificate conform mențiunilor din carnetul de muncă, în sensul că s-a avut în vedere întreaga sumă menționată la valoarea brută în care au fost incluse toate sporurile defalcate în adeverința emisă ulterior de angajator.
Instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la luarea în calculul drepturilor de pensie și a sporului de vechime corespunzător perioadei 01.03.1970 - 01.04.1992, cu motivarea că acesta a fost valorificat la stabilirea punctajelor anuale, așa cum rezulta din buletinul de calcul nr.-/09.10.2008, aferent deciziei de pensie nr. -/08.10.2008 și din datele privitoare la activitatea în muncă.
Pentru perioada de după 1.08.1994-01.05.1998, sporul de vechime în procent de 25% a fost valorificat prin includerea sporurilor permanente în valoarea salariului brut, respectiv prin cuprinderea acestuia în salariul brut, suma mare nereprezentând salariul brut de bază, ci salariul brut după includerea sporurilor permanente, conform mențiunilor din carnetul de muncă, potrivit prevederilor art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal au declarat recurs recurenții Casa de Pensii a Municipiului B și, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 și 304/1 din Codul d e procedură civilă, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului a susținut că sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate, al aplicării greșite a prevederilor legale în ceea ce privește luarea în calcul a veniturilor temporare premii, compensații sporuri, menționate în adeverințele emise de foștii angajatori.
Referitor la cererea reclamantului-intimat de a i se emite o nouă decizie prin care să-i fie luate în considerare sporurile prevăzute în adeverințele nr. 3252/29.06.2005 și nr. 3027/15.06.2005 emise de se, recurenta a arătat că, potrivit art. 164, alin. 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. De asemenea, a statuat legiuitorul că la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au n vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Din cele menționate anterior rezultă că la determinarea punctajelor anuale, trebuie să se valorifice pe lângă salarii, sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Veniturile în acord global și premiile, obținute de reclamantul-intimat nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predare a lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art. 12 din Legea nr. 57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr. 57/1974 care
La calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut în vedere respectarea principiului egalității atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate (caz în care retribuția se diminua) astfel că stabilirea cuantumului pensiei s-a făcut numai prin raportare la retribuția stabilită prin contractul de muncă."
Acesta este și motivul avut în vedere de către legiuitor când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute,â în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent.
Privitor la sporul valorificarea sporului pentru obiective speciale atestat de adeverința nr. 03230/10.06.2005, emisă de SC SA, recurenta a solicitat instanței de recurs să constate greșita interpretare a probelor de către Tribunal.
Astfel, din buletinul de calcul ce a stat la baza emiterii deciziei nr. -/11.03.2009, respectiv din datele privitoare la activitatea în muncă, paginile 3-4, se poate observa că sporul a fost valorificat pe coloana alte sporuri, în procent, impunându-se respingerea acestui capăt de cerere, ca rămas fără obiect.
Apreciază că în situația în care se va trece peste apărările acesteia și se va menține soluția instanței de fond, s-ar ajunge la situația în care să fie valorificate de două ori aceleași sume, prejudiciind nejustificat bugetul asigurărilor sociale, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 19/2000 și ale art. 992 din Codul civil, deoarece încasarea unei sume nedatorate reprezintă o îmbogățire fără just temei.
În motivarea recursului săurecurentul-reclamanta susținut că instanța de fond în mod nelegal a respins acțiunea în ceea ce privește luarea în considerare a sporului de vechime conform adeverinței emise de CT 541 Pitești, considerând în mod greșit că aceste venituri au fost valorificate, cu toate că, după cum însăși instanța menționează (pagina 4, primul paragraf), singurele venituri valorificate au fost solda de funcție și solda de grad. Or, a arătat recurentul, în aceeași perioadă, a încasat și sporul de vechime, venitul său permanent fiind alcătuit din solda de grad, solda de funcție și sporul de vechime, după cum reiese din adeverința menționată. Prin urmare, recalcularea pensiei trebuia făcută și în funcție de acest spor de vechime.
S-a mai susținut că instanța de fond în mod nelegal nu a ținut seama de prevederile art. 161, alin. 3, litera b) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost acesta introdus prin nr.OUG 19/2007 privind completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. A arătat recurentul că, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, în perioada 16.04.1960-31.08.1968 a fost în mod continuu încadrat ca ofițer activ al Ministerului Forțelor Armate - Centrul Județean Militar Sibiu. Cum această perioadă constituie stagiu de cotizare, intimata trebuie sa ia în considerare la determinarea punctajului mediu anual pentru perioadele menționate un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare.
În consecință, recurentul a solicitat instanței de recurs modificarea hotărârii atacate, admiterea acțiunii astfel cum aceasta a fost formulată, în sensul obligării intimatei la emiterea unei decizii prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă retroactiv, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare, pe lângă cele menționate în dispozitivul hotărârii atacate, și a sporului de vechime menționat în adeverința emisă de Pitești și a punctajului mediu anual pentru perioadele 12.1958-12.1959 și 06.1961-12. 1961 stabilit potrivit art. 161, alin. 3, litera b) din Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul - a solicitat respingerea recursului formulat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat.
În recurs, în cadrul probei cu înscrisuri, au fost depuse la dosar, în copie, un extras al carnetului de muncă, un certificat medical și adeverința CT 541 din data de 27.04.2005, emisă de Ministerul Apărării Naționale - UM 02405.
Analizând întregul material probator administrat în cauză,atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 304/1 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În ce privește recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, Curtea constată următoarele:
Drepturile de pensie ale asiguratului s-au deschis în anul 1998 și au fost recalculate, în baza nr.OUG 4/2005, prin decizia nr. -/8.10.2008 (fila 5 din dosarul instanței de fond) și prin decizia nr. -/11.03.2009 (fila 78 din dosarul instanței de fond) și în baza nr.OUG 19/2007, prin decizia nr. -/25.11.2008 (fila 21 din dosarul instanței de fond) și prin decizia nr. -/11.03.2009 (fila 26 din dosarul instanței de fond).
Tribunalul a făcut o corectă interpretare a probelor, precum și o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, atunci când a obligat pârâta să țină seama la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantului și de veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 3253/29.06.2005 și nr. 3027/15.06.2005 emise de SC SA și a sporului obiective speciale de 6,5% pentru perioada 01.04.1990 - 01.04.1991 și de 7% pentru perioada 01.04.1991 -01.04.1992, precum și a sporului de fidelitate pentru perioada 01.04.1991 - 01.04.1992, atestate de adeverința nr. 03230/10.06.2005 emisă de SC SA.
Așa cum corect a reținut prima instanță, primele dintre cele două adeverințe menționate atestă realizarea de către reclamant, în perioada 1980-1981, unor venituri suplimentare - acord global, alte sporuri cu caracter permanent și prime, pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul adeverințelor emise de foștii angajatori.
Având în vedere principiul contributivității, reglementat de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că veniturile suplimentare obținute de asigurat trebuie să fie avute în vedere la determinarea punctajelor anuale, conform art. 78 din Legea nr. 19/2000, constituind baza de calcul a pensiei, conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.
Nu poate fi primită critica recurentei în sensul că veniturile suplimentare realizate de reclamant nu reprezintă sporuri și nu au nici caracter permanent, câtă vreme, în chiar cuprinsul adeverinței nr. 3253/2005, angajatorul menționează contrariul, asumându-i răspunderea.
La stabilirea drepturilor de pensie se impune să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele la care asiguratul și-a desfășurat activitatea, fără a prezenta relevanță dacă acestea au avut sau nu caracter permanent.
Instanța de fond în mod corect a procedat la o interpretare sistematică a dispozițiilor legale incidente, dând eficiență inclusiv principiilor egalității, obligativității și contributivității, înscrise în art. 2 din Legea nr. 19/2000.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia din buletinul de calcul ce a stat la baza emiterii deciziei nr. -/11.03.2009, respectiv din datele privitoare la activitatea în muncă, paginile 3-4, rezultă că sporul pentru obiective speciale atestat de adeverința nr. 03230/10.06.2005 (fila 73 din dosarul instanței de fond) a fost valorificat pe coloana alte sporuri, în procent, impunându-se respingerea acestui capăt de cerere, ca rămas fără obiect.
Astfel, decizia criticată de reclamant este decizia nr. -/8.10.2008, în mod corect instanța de fond procedând la verificarea legalității și temeiniciei acesteia, cu respectarea principiului disponibilității.
Pe de altă parte, nici aceasta decizie nu valorifică toate veniturile cu privire la care reclamantul a solicitat să fie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, astfel cum rezultă și din adresa emisă de Casa de Pensii a Municipiului B cu nr. 379/12.03.2009.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a dispus emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor de pensie, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor anterior omise. Cum drepturile de pensie ale recurentului urmează a fi stabilite prin decizia emisă în executarea sentinței instanței de fond, nu s-ar putea considera că acestea vor fi acordate concomitent și în cuantumul stabilit prin alte decizii, astfel încât să se efectueze o dublă plată care să conducă la îmbogățirea fără just temei a asiguratului.
În ce privește recursul declarat de recurentul -, Curtea constată că și criticile aduse de recurentul-reclamant hotărârii instanței de fond sunt lipsite de suport.
Astfel, referitor la veniturile evidențiate în adeverința CT 541 din data de 27.04.2005, emisă de Ministerul Apărării Naționale - UM 02405, Curtea reține ca în mod corect instanța de fond a constatat valorificarea acestora, din buletinul de calcul care a stat la baza emiterii deciziei de recalculare contestate rezultând fără dubiu că atari venituri reprezentând solda de grad și solda de funcție se regăsesc pentru perioadele menționate în adeverință după cum urmează: solda de funcție la rubrica "suma contributivă", iar solda de grad la rubrica "alte sporuri".
Cu privire la sporul de vechime, se constată că acesta a fost valorificat cu respectarea dispozițiilor art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Referitor la cea de a doua critică, Curtea reține că, în conformitate cu dispozițiile art.161 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, "(2) În condițiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă."
Potrivit dispozițiilor art. 161 alin. 3 lit. b) din același act normativ, "(3) excepție de la aplicarea prevederilor alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963 pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează: b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962 și pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale și nici nu sunt dovedite."
Or, recurentul nu se încadrează în ipoteza acestei din urmă dispoziții legale, împrejurare corect reținută de instanța de fond.
Astfel, pentru perioada 16.04.1960-31.08.1968, indicată în motivele de recurs, cât recurentul a fost ofițer activ, casa de pensii a avut în vedere solda de funcție și solda de grad, pe care le-a valorificat la stabilirea drepturilor de pensie, astfel cum s-a arătat în cele ce preced.
Totodată, se reține că, pentru perioada ulterioară datei de 31 decembrie 1962, se aplică regula prevăzută la alin. 2 al art. 161, casa de pensii procedând în mod corect la utilizarea salariului minim brut pe țară în vigoare la data respectivă pentru intervalele de timp care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu există înregistrate drepturi salariale în carnetul de muncă, iar asiguratul nu a putut prezenta acte doveditoare.
Pentru considerentele expuse, Curtea reține că instanța de fond a dat o corectă interpretare materialului probator administrat în cauză și a făcut o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, care urmează a fi menținută.
Prin urmare, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurențiiCasa de Pensii a Municipiului B,cu sediul în B, nr. 6, sector 3 și, domiciliat în B, bd. - -,. 22B, se, B,. 64, sector 6, împotriva sentinței civile nr.5609 din data de 25.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.48504/3/AS/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red:
Tehnored: NV/4 EX./15.01.2010
Jud. fond:;
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Zeca Dorina, Uță Lucia
