Recalculare pensii. Decizia 875/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(6768/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.875/
Ședința publică din data de 12 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul contestator și recurenta intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.3883 din 07 mai 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 1831/3/AS/2008, având ca obiect - recalculare pensie.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 12.02.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin cererea înregistrată la data de 17.01.2008 pe rolul Tribunalului București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-, contestatorul a chemat în judecată pe intimata Casa de Pensii a Municipiului B, solicitând anularea deciziei de pensionare nr.-/6.12.2007, obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii prin care să i se recalculeze pensia, cu luarea în considerare a perioadelor de activitate desfășurate în grupe superioare de muncă, obligarea intimatei la sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită și cea încasată pe perioada iulie 2007 la zi, obligarea intimatei la plata de daune morale.
La data de 22.04.2008, contestatorul și-a precizat și completat cererea introductivă, învederând că în carnetul de muncă la pozițiile 74 și 87-91 figurează înregistrate alte venituri decât cele care au fost luate în considerare de Casa de Pensii în buletinul de calcul, cu consecințe asupra calculării punctajului și că stagiul complet d cotizare corect este de 31 ani și 2 luni, în loc de 33 ani și 4 luni.
Prin sentința civilă nr. 3883/7.05.2008, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte contestația formulata de contestatorul împotriva intimatei Casa de Pensii a Municipiului B; a anulat decizia nr.-/06.12.2007 emisă de Casa Locala de Pensii sector 4 B; a obligat intimata sa emită o noua decizie, prin care sa recalculeze pensia anticipata parțiala cuvenita contestatorului, retroactiv, începând cu data de 16.07.2007, cu luarea in considerare a tuturor veniturilor consemnate in carnetul de munca la pozițiile 74, 87-91; a obligat intimata la plata către contestator a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenita conform prezentei sentințe si pensia efectiv încasată, pe perioada 16.07.2007 la zi; a respins contestația sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin decizia nr.-/06.12.2007 intimata Casa de Pensii a Pensii a Municipiului Bas tabilit in favoarea contestatorului, începând cu data de 16.07.2007, o pensie anticipata parțiala in cuantum de 684 lei, pe baza unui punctaj mediu anual de 1,80301 puncte si a unei diminuări de 4,2%, corespunzătoare unui număr de 21 de luni de anticipare.
Din buletinul de calcul atașat deciziei se constata ca pentru stagiile de cotizare din perioadele 01.04.1999-01.08.1999, 01.09.2002-30.12.2002, 01.02.2003-01.04.2003, 01.05.2003-01.12.2003, intimata a luat in considerare venituri mai mici decât cele consemnate in carnetul de munca la pozițiile 74 si 87-91.
Potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr.19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Raportând situația de fapt reținută la dispoziția legala menționata, tribunalul a reținut că intimata trebuia să ia in considerare veniturile salariale care au constituit baza de calcul pentru contribuția individuala de asigurări sociale, astfel cum sunt acestea consemnate in carnetul de munca.
Soluția contrară ar reprezenta atât o încălcare a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2001, cât și o încălcare a principiului contributivității consacrat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în baza contribuțiilor plătite.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul, constatând ca decizia atacata este nelegala, a apreciat ca fiind întemeiată in parte acțiunea formulată și, in baza art. 87 din Legea nr. 19/2000 a anulat decizia, iar în baza art. 89 din aceeași lege a obligat intimata să emită o noua decizie, prin care sa recalculeze pensia anticipata parțiala cuvenita contestatorului, retroactiv, incepand cu data de 16.07.2007, cu luarea in considerare a tuturor veniturilor consemnate in carnetul de munca la pozițiile 74, 87-91.
Pe cale de consecința, s-a dispus obligarea intimatei la plata diferențelor dintre pensia cuvenita cu luarea in considerare a acestor venituri si pensia efectiv încasată, pe perioada 16.07.2007 la zi. Contestația a fost respinsă ca neîntemeiată sub celelalte aspecte invocate de contestator.
Astfel, contestatorul a desfășurat timp de 4 ani, 6 luni si 13 zile activități incadrate in grupa I de munca, precum si 8 ani, 2 luni si 27 de zile in grupa a Il-a de munca.
Potrivit tabelului nr. 4 de la art. 1671 din Legea nr. 19/2000 pentru 4 ani si 6 luni in grupa I de munca reducerea vârstei standard de pensionare este de 2 ani si 6 luni.
Conform tabelului nr. 2 de la art. 42 din lege pentru 8 ani si 2 luni de activitate in grupa a Il-a de munca reducerea vârstei standard de pensionare este de 1 an si 6 luni.
Tribunalul a reținut că prin comparație, reducerea cea mai avantajoasa este cea pentru grupa I de munca, aceasta fiind cea luata in considerare si de către intimata prin decizia atacata.
Conform art. 1671 alin. 5 din Legea nr.19/2000, "reducerea vârstelor standard de pensionare in baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulata cu celelalte reduceri prevăzute de prezenta lege sau de legile cu caracter special".
Acesta este temeiul legal in baza căruia intimata a operat o singura reducere a vârstei standard, cea de 2 ani si 6 luni, pentru grupa I de munca, in baza tabelului nr. 4.
Însă dispozițiile art. 46 din Legea nr. 19/2000 nu sunt aplicabile contestatorului. Potrivit acestei dispoziții legale, "asigurații care au realizat stagii de cotizare atât în condiții deosebite, cât și în condiții speciale de muncă beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare, corespunzătoare fiecărei situații, fără ca această reducere să depășească 12 ani."
Aceasta dispoziție legala este aplicabila celor care au realizat stagii de cotizare in condiții speciale si deosebite de munca, ceea ce reprezintă altceva decât grupa I si a Il-a de munca. În primul rând, noțiunea de condiții speciale si deosebite de munca este incidentă numai in cazul stagiilor ulterioare datei de 01.04.2001, iar in al doilea rând diferența de tratament se justifica prin prisma faptului ca in cazul realizării de stagii in condiții speciale de munca se aplica alte reduceri decât cele de la art. 1671 din Legea nr. 19/2000, si anume cele prevăzute in anexele 4 si 5 din lege.
Ca atare, art. 1671 alin. 5 din Legea nr. 19/2000, situat in capitolul "dispoziții tranzitorii", are caracterul unei norme speciale in raport de art. 46 din același act normativ si se aplica cu prioritate, conform regulii de drept "specialul deroga de la general" (specialia generalibus derogant).
Este explicabila opțiunea legiuitorului pentru acest tip de reglementare, din tehnica legislativa utilizata rezultând concluzia ca s-a dorit aplicarea cu prioritate a art. 1671 alin. 5 din Legea nr. 19/2000 (care interzice cumulul de reduceri), pe perioada de tranziție in care asigurații vor trece treptat de la valorificarea activităților in grupa I de munca la valorificarea celor realizate in condiții speciale de munca, urmând ca la expirarea acestei perioade de tranziție, sa se aplice in mod unitar, pentru toti asigurații, prevederile art. 46 din lege, care permite acest cumul.
În privința stagiului complet de cotizare, instanța a reținut că în cazul specific al contestatorului, beneficiar de pensie anticipata parțiala, trebuie avut in vedere direct stagiul complet de cotizare cerut pentru limita de vârsta, care este de 33 ani si 4 luni, astfel cum a reținut intimata prin decizie.
Daca s-ar retine pentru pensia anticipata parțiala un stagiu complet de cotizare de 31 ani si 2 luni, prevăzut in anexa 3 a Legii nr. 19/2000 pentru intervalul aprilie-iulie 2007, atunci până la îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limita de vârsta s-ar schimba fundamental toate condițiile, atât in privința stagiului complet de cotizare, cat si in privința vârstei standard de pensionare, cu implicații asupra numărului de luni de anticipare. Or, stagiul complet de cotizare este unic pentru fiecare asigurat in parte, si se aplica atât in cazul pensiei anticipate parțiale, cat si cu ocazia trecerii la pensie pentru limita de vârsta. Diferența dintre cele doua categorii de pensii nu trebuie sa o constituie decât diminuarea care se aplica in raport de numărul de luni de anticipare si valorificarea stagiilor de cotizare asimilate in cazul pensiei pentru limita de vârsta.
Tribunalul a considerat că este necesară și lămurirea contestatorului și astfel a detaliat în sensul că dacă s-ar fi reținut la data de 16.07.2007 un stagiu complet de cotizare de 31 ani si 2 luni si o vârsta standard de pensionare de 63 ani si 1 luna, ar fi însemnat că, după aplicarea reducerii vârstei de 2 ani si 6 luni, s-ar fi ajuns la o vârsta de pensionare in cazul contestatorului de 60 ani si 7 luni și la un număr de 8 luni de anticipare.
Contestatorul a împlinit aceasta vârsta de pensionare redusa la data de 13.04.2008, dar la această dată cerințele prevăzute de Anexa nr. 3 pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta sunt altele, și anume un stagiu complet de cotizare de 31 ani si 8 luni si o vârsta standard neredusa de 63 ani si 4 luni (60 ani si 10 luni după aplicarea reducerii). Or, la acest moment, 13.04.2008, contestatorul s-ar afla in imposibilitatea de a beneficia de pensie pentru limita de vârsta, urmând sa primească in continuare pensia anticipata parțiala, chiar si după cele 8 luni de anticipare, calculate mai sus.
Pentru evitarea acestor inadvertențe, legiuitorul a prevăzut la art. 167 alin. 2 ca "pentru perioada aprilie 2001 - noiembrie 2014 vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, în înțelesul art. 49 și 50 ( privind pensia anticipata si pensia anticipata parțiala) sunt cele prevăzute în anexa nr. 3, la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data nașterii". Așadar, trebuie avute in vedere de la început condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, întrucât acelea constituie reperele de la care pornesc ulterior celelalte calcule.
În ceea ce privește daunele morale solicitate, contestatorul nu a făcut dovada întrunirii cumulative a condițiilor cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale a intimatei. Astfel, pe lângă fapta ilicită, săvârșita cu vinovăție de către intimata, era necesara dovedirea existentei unui prejudiciu de natura morala, cauzat contestatorului tocmai prin fapta ilicita a intimatei care nu i-a calculat pensia in cuantumul cuvenit. Față de împrejurarea ca nu s-a făcut dovada niciunuia dintre elementele menționate, deși aceasta incumba contestatorului, conform art. 1169 civ. instanța a apreciat că și acest capăt de cerere este neîntemeiat.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat întemeiat în drept pe disp. art.304 pct. 7,9 și 3041Cod procedură civilă, recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, criticând sentința pentru următoarele motive:
- netemeinicie și nelegalitate rezultând din încălcarea vădită a legii sub aspectul aprecierii probatoriilor administrate și al nerespectării art.21 coroborat cu art.23 raportat la art.24 din Legea nr.19/2000; hotărârea nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii; hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
La data de 16.07.2008, prin Serviciul Registratură al Curții a depus cerere de recurs recurentul-contestator, recurs neîntemeiat în drept, dar motivele expuse vizează critici ce pot fi încadrate în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Astfel, recurentul-contestator își exprimă nemulțumirea față de neaplicarea și neluarea în seamă a prevederilor art.46 din Legea nr.19/2000, fapt ce a dus la lipsirea sa de unele drepturi legale acordate de legiuitor.
Instanța nu a luat în considerare reducerea vârstei standard de pensionare de 1 an și 6 luni ca urmare a anilor lucrați în grupa a-II-a de muncă.
Consideră că în baza prevederilor art.1671alin.5 coroborat cu alin.1 și 4 din Legea nr.19/2000are dreptul de a beneficia de încadrarea la pensie pentru limită de vârstă.
La data de 16.01.2009, recurentul-contestator a depus la dosar întâmpinare, precum și unele înscrisuri în combaterea motivelor de recurs invocate de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către ambii recurenții, precum și în baza art.3041proc. civ. Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele motive:
Astfel, cu privire la recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B, Curtea reține că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și a făcut o corectă aplicare a legii la aceasta.
Cu privire la prima critică, potrivit căreia sub aspectul aprecierii probatoriilor administrate precum și al nerespectării prevederilor art. 21 coroborat cu art.24 din Legea nr.19/2000 modificată, în sensul că sunt obligați să emită o decizie prin care să recalculeze pensia anticipată parțial cuvenită contestatoarei începând cu data de 16.07.2008, cu luarea în considerare a veniturilor menționate în carnetul de muncă la pozițiile 74, 87-91.
Curtea reține că acest motiv de recurs este nefondat întrucât este vorba despre o eroare, pentru că instanța de fond a reținut starea de fapt conform buletinului de calcul atașat deciziei pentru stagiile de cotizare din perioadele 01.04.1999-01.08.1999, 01.09.2002-30.12.2002, 01.02.2003-01.04.2003 și 01.05.2003-01.12.2003 în considerarea dispozițiilor art. 78 alin.(1) din Legea nr.19/2000, începând cu data de 16.07.2007 și nu începând cu data de 16.07.2008 așa cum susține recurenta.
De altfel, recurenta nici nu arată pe ce își întemeiază respectiva critică, rezumându-se să arate că au fost încălcate prevederile art. 23 și 24 din Legea nr.19/2000.
Curtea constată că invocarea dispozițiilor legale menționate mai sus este eronată întrucât nu este vorba despre o aplicare greșită a acestora atâta timp cât prima instanță a reținut că recurenta-intimată a luat în considerare venituri mai mici decât cele consemnate în carnetul de muncă.
Cu privire la critica întemeiată pe dispozițiile art.304 pct. 7 raportat la art.26 alin. 1 pct. 5, Curtea constată că Tribunalul a motivat în fapt și în drept hotărârea recurată, în sensul că a stabilit care fapte juridice nu au fost luate în considerare și a arătat în mod expres că astfel au fost nerespectate dispozițiile art.78 alin. (1) din Legea nr.19/2000.
Cu privire la critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9) proc. civ. recurenta menționează că persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art. 5 alin. 1 sunt obligate să depună în fiecare lună la termenul stabilit de CNPAS, declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Curtea constată că și această critică este nefondată, deoarece asigurații au dreptul la pensie independent de obligațiile angajatorilor persoane juridice și persoane fizice cu privire la depunerea declarațiilor privind asigurărilor sociale.
Potrivit art.31alin.(6) din Legea nr.19/2000, "Nereținerea și nevărsarea de către angajatori a contribuției individuale de asigurări sociale, prevăzută laart. 21alin. (2) și laart. 22alin. (1), constituie stopaj la sursă și generează plata unor penalități, potrivit reglementărilor legale în vigoare."
Prin urmare față de aceste considerente, Curtea în baza art.312 proc. civ. urmează să respingă recursul Casei de Pensii a Municipiului ca nefondat.
Cu privire la recursul formulat de recurentul-contestator, Curtea constată că și acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește, critica conform căreia nu se motivează cauza pentru care nu a beneficiat de prevederile art.167 alin. 1 lit. a) anexa 3 privitor la vârsta asiguratului la ieșirea la pensie cât și stagiul complet de cotizare necesar la data depunerii dosarului de pensionare.
Curtea reține că recurentului-contestator nu i se aplică dispozițiile art.167 alin. 1 lit. a) din Legea nr.19/2000, cu privire la pensionarea pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite de muncă, ci în cazul său este vorba despre activitatea desfășurată în grupa I a și a II a de muncă pentru care sunt incidente așa cum a reținut și prima instanță dispozițiile art. 1671alin. (5) din Legea nr.19/2000.
Tribunalul a reținut corect că recurentului-contestator i se aplică reducerea cea mai avantajoasă pentru activitatea desfășurată în cele două grupe de muncă, respectiv cea pentru perioada activată în grupa I a, de muncă respectiv 2 ani și 6 luni, astfel că nu se pot lua în considerare dispozițiile din anexa 3.
În ceea ce privește critica conform căreia trebuia luată în considerare și reducerea vârstei standard de pensionare cu perioada de 1 an și 6 luni ca urmare a anilor lucrați în grupa a II a de muncă, Curtea reține că în mod corect prima instanță a reținut doar reducere pentru perioada lucrată în grupa Iaî ntrucât aceasta este cea mai mare și prin urmare devin aplicabile dispozițiile art. 1671alin. (5) din Legea nr.19/2000, conform cărora "Reducerea vârstelor standard de pensionare în baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulată cu celelalte reduceri prevăzute de prezenta lege sau de legile cu caracter special."
În ceea ce privește critica potrivit căreia nu au fost luate în considerare dispozițiile art.46 din Legea nr.19/2000, ce vizează realizarea de stagii în condiții deosebite, Curtea reține că recurentul-contestator nu se află în situația reglementată de acest tex de lege, deoarece pe de o parte a dovedit că a realizat stagii în grupa a Ia și a II a, stagii care nu se asimilează noțiunii de "condiții deosebite" și pentru care s-a reținut reducerea vârstei de pensionare, iar pe de altă parte recurentul-contestator nu a dovedit în plus desfășurarea unei activități în condiții deosebite așa cum arată textul de la art.46 din Legea nr.19/2000, nici după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, începând cu data de 01.04.2001.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 proc. civ. urmează să dispună respingerea recursurilor ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI și recurentul-contestator împotriva sentinței civile nr.3883/7.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
9.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
