ARTICOLUL 155 Dispoziţii tranzitorii Consiliul Superior al Magistraturii Autoritatea judecătorească
| Comentarii |
|
Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL 155
Dispoziţii tranzitorii
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire.
(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, rămân în funcţiune până la constituirea celor noi.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică începând cu următorul mandat prezidenţial.
(4) Dispoziţiile cu privire la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a legii de revizuire.
(5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.
(6) Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti ordinare.
| ← ARTICOLUL 154 Conflictul temporal de legi Consiliul Superior al... | ARTICOLUL 156 Republicarea Constituţiei Consiliul Superior al... → |
|---|
Alin. (2) rezolvă problema preluării funcţiilor de către noile autorităţi constituite. în mod firesc până la constituirea lor instituţiile existente îşi continuă activitatea, evitându-se pauzele inutile şi nedorite.
Alin. (4) este firesc deoarece crearea Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie nu este doar o schimbare de denumire a actualei Curţii Supreme de Justiţie. Înalta Curte de Casaţie
Citește mai mult
şi Justiţie are funcţii cu un conţinut nou şi o structură organizatorică diferită, utilă realizării funcţiilor. Justiţia însă nu-şi poate întrerupe cursul, ea trebuie să funcţioneze încontinuu chiar la nivelul instanţei supreme. Pentru aceste raţiuni o perioadă de preluare a înfăptuirii justiţiei la acest înalt nivel era necesară şi s-a apreciat ca această perioadă să fie de 2 ani.Alin. (5) se corelează cu alin. (2), cu privire specială însă atât la judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie cât şi la consilierii de conturi numiţi de către Parlament. Textul asigură respectarea mandatelor actuale.
Rostul alin. (6) este acela de a nu amâna sine die înfiinţarea instanţelor specializate în domeniul financiar şi, mai ales, de a da o soluţie clară privind soluţionarea litigiilor care, în mod firesc, rezultă din complexa activitate a Curţii de Conturi.
Citește mai mult
anume neretro-activitatea legii mai noi. Totuşi, ţinând seama de caracterul vădit accelerat al schimbărilor şi proceselor sociale, această regulă generală a fost adăugită cu cea specială a aplicării imediate a legii noi, în special în materie procesuală.întreg art. 155 se face ilustrarea acestor două reguli fundamentale, cuprinzând ipoteze normative în care modificarea Legii fundamentale implică schimbări de esenţă în natura, organizarea sau funcţionarea unor instituţii reglementate prin Constituţie. Astfel, cu titlu general, alin. (2) al art. 155 reia regula de principiu, exprimată şi în conţinutul normativ al art. 151 din anterioara formă a Constituţiei, arătând că instituţiile prevăzute de Constituţie şi existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire vor continua să existe şi să funcţioneze în conformitate cu vechile reguli până la data constituirii celor noi.
II. Ultraactivitatea legii mai vechi se aplică în ceea ce priveşte funcţionarea Parlamentului, în materia procedurii de legiferare, unde proiectele de legi şi propunerile legislative aflate în curs de dezbatere vor fi adoptate cu respectarea procedurii legislative consacrate în Constituţie în forma sa iniţială. Acelaşi lucru este valabil şi cu privire la judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi la consilierii de conturi numiţi de Parlament, care îşi vor continua activitatea până la expirarea mandatului pentru care au fost numiţi.
III. Dispoziţii tranzitorii. Pentru punerea în aplicare a noilor reguli cu privire la organizarea Curţii de Conturi (conform art. 140, consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani şi se reînnoiesc din 3 în 3 ani în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii) constituantul derivat a recurs la aceleaşi tip de prevederi tranzitorii ca şi cele utilizate de constituantul originar pentru organizarea primei Curţi Constituţionale (model după care, de altfel, s-a şi inspirat atunci când a modificat regimul juridic al organizării Curţii de Conturi). în ceea ce priveşte funcţionarea Curţii de Conturi, după intrarea în vigoare a legii de revizuire ea nu va mai avea atribuţii jurisdicţionale, litigiile rezultate din activitatea sa fiind trecute în competenţa unor instanţe judecătoreşti specializate prin dispoziţiile art. 140 alin. (1). Cum efectele acestei prevederi se pot produce imediat, ele necesitând înfiinţarea şi funcţionarea instanţelor specializate, până la constituirea acestora o dispoziţie tranzitorie arată că litigiile respective vor reveni în competenţa instanţelor judecătoreşti ordinare.
Pentru punerea în aplicare a noilor reguli referitoare la organizarea şi funcţionarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constituantul derivat a prevăzut un termen de maxim 2 ani de la intrarea în vigoare a legii de revizuire a Constituţiei, până la acea dată continuând să ultraactiveze dispoziţiile anterioare ale Legii fundamentale.
De asemenea, în privinţa duratei mandatului prezidenţial, prelungit de la 4 la 5 ani prin dispoziţiile art. 83 din Constituţia revizuită, aplicarea acestei norme se va face începând cu mandatul prezidenţial ce va urma celui în curs la data modificării Legii fundamentale. în privinţa mandatului prezidenţial în curs se va face aplicarea Constituţiei în forma sa iniţială.