ARTICOLUL 65 Şedinţele Camerelor Organizare şi funcţionare Parlamentul

ARTICOLUL 65

Şedinţele Camerelor

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.

(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:

a) primirea mesajului Preşedintelui României;

b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) declararea mobilizării totale sau parţiale;

d) declararea stării de război;

e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;

f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;

g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;

i) numirea Avocatului Poporului;

j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;

k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.

Comentarii despre ARTICOLUL 65 Şedinţele Camerelor Organizare şi funcţionare Parlamentul

Apostol Melinda 6.09.2012

Pentru armonizarea Constituţiei României, sub aspectul terminologiei, cu terminologia uzitată în documentele NATO, atribuţiile Camerelor în şedinţă comună, în materia apărării naţionale au fost modificate în mod corespunzător, introducându-se formularea mai adecvată “aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării”.

Atribuţia de numire a conducătorilor serviciilor de informaţii a trebuit să fie modificată, folosindu-se pluralul, pentru că în sistemul autorităţilor României cu competenţă în această materie nu există un singur serviciu, cum lăsa să se înţeleagă textul Constituţie din 1991.

Alătu

Citește mai mult

ri de Serviciul Român de Informaţii, prin lege este organizat şi Serviciul de Informaţii Externe, precum şi un serviciu de informaţii cu caracter tehnic în sfera comunicaţiilor. Se înţelege că vor fi numiţi de către Parlament numai directorii autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în această materie, nu şi şefii compartimentelor de informaţii din cadml diferitelor ministere.

S-a apreciat, în procesul de revizuire a Constituţiei că, de vreme ce Avocatul Poporului prezintă rapoarte ambelor Camere ale Parlamentului, este firesc ca numirea acestuia să aparţină ambelor Camere în şedinţă comună şi nu numai Senatului, cum prevedea textul Constituţiei din 1991. In felul acesta se dă şi o expresie mai adecvată principiului egalităţii celor două Camere ale Parlamentului.

Legea de revizuire a Constituţiei vine cu o inovaţie în ceea ce priveşte modalitatea de adoptare a legii organice care are ca obiect statutul parlamentarilor, indemnizaţia şi celelalte drepturi ale acestora. De vreme ce este vorba de o lege organică, care vizează deopotrivă aspecte care privesc pe deputaţi şi senatori, în mod firesc, faţă de soluţia principiului deciziţional în procedura legislativă a unei singure Camere, legea organică ce are ca obiect statutul şi drepturile parlamentarilor este necesar să fie adoptată în şedinţă comună a celor două Camere.

Răspunde

sonia ivan 4.07.2012

I. Şedinţa reprezintă forma de constituire a Camerei în reuniune plenară. Şedinţele Camerelor pot fi separate sau comune. în această din urmă ipoteză, cele două Camere se reunesc, potrivit regulamentului adoptat în acest scop pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-k).

Şedinţa separată se desfăşoară pe parcursul a patru zile pe săptămână, cea de vineri fiind rezervată activităţii parlamentarilor în circumscripţiile electorale, fiecare în aceea în care a fost ales.

II. Publicitatea şedinţelor. Şedinţele, atât separate cât şi comune, sunt publice, în afara cazurilor prevăzute în

Citește mai mult

regulamentele celor două Camere, când pot fi secrete. La şedinţele publice participă parlamentarii, membrii Guvernului - în anumite cazuri chiar obligatoriu - reprezentanţii mass-media, diplomaţi şi alţi invitaţi.

III. Şedinţa comună. în ceea ce priveşte atribuţiile exercitate în şedinţă comună ele se referă la aspecte ce reclamă, datorită importanţei lor, maximum de reprezentanţi: primirea mesajului prezidenţial, aprobarea bugetului naţional - alcătuit din cel de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat - declararea stării de mobilizare sau de război, suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare.

Prin Legea de revizuire din 2003, pe temeiul aceluiaşi criteriu menţionat s-au mai adăugat: aprobarea strategiei naţionale de apărare, examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, numirea directorilor serviciilor de informaţii la propunerea Preşedintelui României, competenţă partajată între Parlament, ca autoritate decizională, şi Preşedintele României, ca unică autoritate ce poate face propunere, numirea Avocatului Poporului, având în vedere specificul funcţiei acestuia ce priveşte întreaga societate, stabilirea statutului parlamentarilor din cele două Camere.

în fine, Legea de revizuire din 2003 nu a modificat ultima atribuiţie ce se referă la posibilitatea ca în şedinţă comună Camerele reunite să aprobe orice alte atribuţii prevăzute de Constituţie sau regulamentele parlamentare.

Răspunde