ARTICOLUL 61 Rolul şi structura Organizare şi funcţionare Parlamentul

I. Având o competenţă materială generală, Parlamentul este, după cum prevede alin. (1), organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Prin competenţă materială generală se subînţelege că în sfera acesteia intră orice problemă de interes public.

De aceea, în calitate de organ suprem, Parlamentul poate angaja răspunderea Preşedintelui României, chiar dacă acesta se bucură de o legitimitate similară Parlamentului, fiind ales, ca şi parlamentarii, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Primordialitatea celor două Camere ale

Citește mai mult

Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul, conferă regimului politic constituţional caracterul său de regim parlamentar, chiar dacă, urmare a alegerii Preşedintelui de către corpul electoral, acesta are, din acest punct de vedere, şi un caracter mixt.

De asemenea, cum e firesc într-un asemenea regim politic, Guvernul răspunde politic faţă de Parlament, care îl poate demite prin adoptarea unei moţiuni de cenzură.

II. In ce priveşte calitatea Parlamentului de organ unic legiuitor, aceasta rezultă, atât din monopolul elaborării şi adoptării legii, cât şi din abilitarea, în termen limitat, a Guvernului de a emite ordonanţe simple, pe care apoi să le supună, de regulă, aprobării sale, sau din controlul în aprobarea ori, după caz, respingerea ordonanţelor de urgenţă.

III. Rezultă că, în regimul nostru constituţional, Parlamentul are un loc central, de funcţionarea sa depinzând, în ultimă analiză, eficienţa întregii activităţi statale şi, implicit, social-economice. în acelaşi timp, parlamentarii răspunzând în faţa alegătorilor, Parlamentul este o instituţie centrală a dezvoltării democraţiei.