Art. 250 cod procedura civila Perimarea Judecata
| Comentarii |
|
Judecata
Secţiunea VI
Perimarea
Art. 250
(1)Cursul perimării este suspendat cât timp dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată.
(2)În cazurile prevăzute de art. 243, cursul perimării este suspendat timp de 3 luni de la data când s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecăţii dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 6 luni ale termenului de perimare.
(3)Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa sa.
codul de procedură civilă actualizat prin:OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;
| ← Art. 249 cod procedura civila Perimarea Judecata | Art. 251 cod procedura civila Perimarea Judecata → |
|---|
2. Este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor suspendarea voluntară şi suspendarea legală în condiţiile art. 155^1.
3. Alin. (2) trebuie înţeles în sensul că termenul de perimare a început să curgă, şi în ultimele sale 6 luni a intervenit una din împrejurările prevăzute de art. 243 care ar atrage suspendarea
Citește mai mult
de drept a judecăţii. întrucât pricina oricum este lăsată în nelucrare, nu poate fi dispusă suspendarea potrivit art. 243, dar pentru ocrotirea celor care ar fi interesaţi în oprirea cursului judecăţii conform art. 243, se va suspenda termenul de perimare.Termenul de perimare este suspendat numai pe o perioadă de trei luni. Dacă până la sfârşitul acestui interval nu se solicită repunerea cauzei pe rol potrivit art. 245 pct. 2, perimarea îşi reia cursul.
4. Prin alin. (3) este vizat cazul de forţă majoră.
Pentru acest motiv, termenul de perimare este suspertdat cât timp durează împiedicarea. După încetarea împiedicării cursul termenului se reia, luându-se în calcul şi timpul scurs înainte de ivirea împrejurării mai presus de voinţa părţii.
Atunci când suspendarea procesului a fost determinată de chiar moartea părţii (art.
Citește mai mult
243 pct. 1 C. proc. civ.) textul art. 250 alin. (2) C. proc. civ. este fără aplicare. Această concluzie se impune deoarece, potrivit textului menţionat, suspendarea perimării, de 3 luni, este recunoscută numai dacă moartea părţii a survenit în cele din urmă 6 luni ale termenului de perimare. Raţiunea suspendării de 3 luni rezidă în ideea unui timp apreciat ca suficient pentru introducerea în cauză a moştenitorilor. Nu există niciun alt motiv pentru a părăsi această raţiune în ipoteza când suspendarea judecăţii este determinată de chiar moartea părţii. în acest caz rămânerea în nelucrare a pricinii timp de un an este imputabilă părţii interesate şi, la împlinirea termenului de un an prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., va opera de drept perimarea.” - R Perju, Sinteză teoretică a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti din judeţele Suceava şi Botoşani în domeniul dreptului civil şi procesual civil (iulie-decembrie 1995), Dreptul nr. 9/1996, p. 112.1. Suspendarea prevăzută de art. 244.1) Cursul perimării este suspendat cât timp se găseşte în curs judecata penală într-o cauză a cărei soluţionare are o înrâurire hotărâtoare în rezolvarea acţiunii civile. Prin urmare, chiar dacă s-a menţinut cauza în nelucrare mai mult de un an, nu se poate constata perimată acţiunea fără a se cere din oficiu relaţii cu privire la soluţia dată în cauza penală (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 2667/1973, în I.C. Mihuţă, Repertoriu
II, p. 372, nr. 119);
2) întrucât perimarea sancţionează numai neglijenţa manifestată prin abandonarea
Citește mai mult
procesului, faptul că judecata a fost suspendată de instanţă până la soluţionarea definitivă a altei pricini exclude vina părţii pentru lăsarea acţiunii în nelucrare şi, deci, nu se justifică perimarea acesteia (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 72/1977, în I.C. Mihuţă, Repertoriu III, p. 296, nr. 101; decizia nr. 1498/1971, în C.D. 1971, p. 191).Notă: Totuşi, termenul de perimare începe să curgă de la data rămânerii irevocabile (definitive, în penal) a hotărârii pronunţate în cauza care a pricinuit suspendarea judecăţii;
3) Cât timp judecata unei cauze este suspendată pentru motivul că dezlegarea pricinii depinde, în totul sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul altei judecăţi, termenul de perimare nu curge. Această suspendare se menţine până la rămânerea definitivă (în actuala reglementare, irevocabilă -n.a.) a hotărârii pronunţate în pricina care a motivat suspendarea (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 53/1973, în C.D. 1973, p. 308);
4) Potrivit art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanţa poate suspenda judecata când se ivesc indiciile unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o
înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a se da. Suspendarea urmează să dăinuiască până când hotărârea pronunţată în pricina care a motivat-o devine irevocabilă. Pe de altă parte, conform art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an, iar art. 250 C. proc. civ. adaugă că este suspendat cursul perimării cât timp dăinuie suspendarea judecăţii, dispusă de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244 C. proc. civ. în raport de aceste prevederi legale, instanţa este obligată să ia măsurile cuvenite pentru a i se comunica rezultatul cercetării penale şi nu este îndreptăţită să constate perimarea prin simpla trecere a unui an de la data suspendării (Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 371/1982, în I.C. Mihuţă, Repertoriu IV, p. 252, nr. 55);
Notă: în actuala reglementare nu este suficient să se fi ivit indiciile săvârşirii unei infracţiuni, ci, pentru a se putea dispune suspendarea judecăţii în baza art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., este necesar să se fi început urmărirea penală.
5) Termenul de perimare se suspendă şi în cazul în care instanţa a dispus suspendarea judecăţii, în mod greşit, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., deşi judecata trebuia suspendată în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. (C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 2315/1993, în B.J. 1993, p. 144);
6) în cazul în care instanţa pentru soluţionarea litigiilor de muncă a suspendat rezolvarea litigiului de muncă drept urmare a faptului că angajatul se află sub urmărire penală, termenul de perimare a contestaţiei angajatului începe să curgă de la încetarea procesului penal (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 961/1955, în C.D. 1955, p. 147);
2. Suspendarea prevăzută de art. 243. 1) Prezumţia de vină este înlăturată prin faptul morţii şi, potrivit art. 250 alin. (2) combinat cu art. 243 C. proc. civ., dacă moartea a survenit în ultimele 6 luni, termenul de perimare se prelungeşte cu încă trei luni. Pentru identitate de raţiune, soluţia este aceeaşi atâtîn cazul când la data morţii procesul era suspendat, cât şi în acela când se găsea de la început în nelucrare (C.S.J., colegiul civil, decizia nr. 450/1950, în Justiţia Nouă nr. 4/1951, p. 448).
2) Dacă reclamantul a decedat, termenul de perimare curge de la introducerea în proces a moştenitorilor (Trib. Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1144/1956, în C.D. 1956, voi. 2, p. 248).
Notă: Totuşi, din dispoziţiile înscrise în art. 250 alin. (2)C. proc. civ., rezultă că perimarea începe să curgă chiar de la data suspendării judecăţii pe temeiul vreunuia din cazurile prevăzute de art. 243 C. proc. civ., de vreme ce legiuitorul vorbeşte de suspendarea cursului perimării timp de 3 luni (dacă împrejurarea respectivă s-a ivit în ultimele 6 luni
ale termenului de perimare), iar suspendarea presupune că perimarea a început să curgă, în caz contrar fiind vorba de o amânare a începutului perimării;
3. împrejurare mai presus de voinţa părţii. Perimarea nu operează în caz de împiedicare de a stărui în judecată pentru un fapt mai presus de voinţa împricinatului. Stabilirea dacă împrejurările care au împiedicat partea interesată de a stărui în judecată erau sau nu mai presus de voinţa acesteia, adică dacă erau sau nu de natură a constitui un impediment care să suspende perimarea, conform art. 250 C. proc. civ., este o chestiune de fapt, lăsată la aprecierea instanţei (C.S.J., colegiul civil, decizia nr. 212/1952, în Justiţia Nouă nr. 2/1952, p. 212);
4. Suspendarea prevăzută de Legea nr. 10/2001. Atâta vreme cât dăinuia suspendarea judecării pronunţată de instanţă în condiţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 ” [deci în alt caz prevăzut de lege decât cele prevăzute de art. 244, în înţelesul art. 250 alin. (1) C. proc. civ.] şi cum suspendarea nu a fost cauzată de lipsa de stăruinţă a reclamantelor în judecată, cursul perimării era suspendat şi, ca atare, în mod greşit instanţa a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamante, hotărârea fiind dată cu aplicarea greşită a legii (C.A. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1485/2003).
Cauză neimputabilă părţii
1. Perimarea nu curge pe timpul cât procesul a stat în nelucrare pentru o cauză neimputabilă părţii.
- Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia nr. 699/1953,1.G. Mihuţă, Al. Lesviodax, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1952-1969, p. 791, nr. 328.
2. Termenul de perimare nu curge atunci când, fără vina părţii, dosarul n-a ajuns în faţa instanţei competente. - Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia nr. 2254/1955, I.G. Mihuţă, Al. Lesviodax, Repertoriu de practică judiciară
Citește mai mult
în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1952-1969, p. 791, nr. 329.3. Suspendarea din eroare a procesului nu poate avea drept consecinţă, după trecerea unui an, perimarea cererii, ci repunerea procesului pe rol în vederea judecăţii, dat fiind că partea nu este în vină. Astfel este de exemplu cazul în care s-a suspendat procesul, deşi procedura de citare era neregulat îndeplinită aşa că trebuia să se dispună amânarea şi citarea din nou a părţilor. - Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia nr. 721/1963, I.G. Mihuţă, Al. Lesviodax, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1952-1969, p. 791, nr. 326.
4. Sancţiunea perimării nu operează în cazul împiedicării părţii de a stărui în judecată pentru un fapt mai presus de voinţa sa, cum este acela al suspendării apelului până la soluţionarea definitivă a altei pricini, de care depinde în tot sau în parte existenţa sau inexistenţa dreptului dedus judecăţii în apel. - C.A. Ploieşti, decizia nr. 1481/1996, B.J./l993-1997, p. 621.
Neîmplinirea termenului
Nu se poate perima o cerere sau o cale de atac atunci când s-a suspendat judecata din cauza unei împiedicări care nu a încetat sau de la încetarea căreia nu a trecut termenul prevăzut de lege. -Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia nr. 1014/1959, I.G. Mihuţă, Al. Lesviodax, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem şi a altor instanţe judecătoreşti pe anii 1952-1969, p. 791, nr. 327.
Temei greşit al suspendării
Faţă de cererea recurenţilor pârâţi şi de motivarea din considerentele încheierii, instanţa de recurs a suspendat greşit judecarea cauzei referindu-se la art. 242 C. proc. civ., deoarece soluţionarea litigiului depinde direct de modul în care organele competente conform Legii nr. 18/1991 urmau să hotărască în privinţa reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.
Ca atare, suspendarea trebuia să se facă în baza prevederilor art. 244 C. proc. civ., caz în care curgerea termenului de perimare era suspendată până când hotărârea luată în cauza care a dus la suspendare a devenit irevocabilă. - Curtea Supremă de Justiţie, Secţia civilă, decizia nr. 2315/1993, B.J./1993, p. 144.
Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
Art. 62. (1) Pentru desfăşurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instanţele judecătoreşti sau arbitrale va fi suspendată la cererea părţilor, în condiţiile prevăzute de art. 242 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.
(2) Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere.
(3) Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru.