Art. 458 Intervenirea unei legi penale noi Înlăturarea sau modificarea pedepsei ALTE DISPOZIŢII PRIVIND EXECUTAREA
| Comentarii |
|
ALTE DISPOZIŢII PRIVIND EXECUTAREA
Secţiunea IV
Înlăturarea sau modificarea pedepsei
Art. 458
Intervenirea unei legi penale noi
Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea, ori o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 12, 14 şi 15 din Codul penal.
Aplicarea dispoziţiilor din alineatul precedent se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat, de către instanţa de executare, iar dacă cel condamnat se află în executarea pedepsei, de către instanţa corespunzătoare în grad în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere sau unitatea unde condamnatul execută pedeapsa la locul de muncă.
| ← Art. 457 Evidenţa întreruperii executării pedepsei... | Art. 459 Amnistia şi graţierea Înlăturarea sau modificarea... → |
|---|
1. Lege penală nouă. Consecinţe deosebit de grave. Instanţa învestită, în baza art. 461 alin. (1) lit. d) teza penultimă C. proc. pen., în cadrul contestaţiei la executare în care se invocă modificarea înţelesului noţiunii de consecinţe deosebit de grave, potrivit art. 146 C. pen., nu poate schimba încadrarea juridică dată faptei prin hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi, apoi, reduce pedeapsa aplicată în cauză, întrucât modificarea înţelesului noţiunii de consecinţe deosebit de grave, prevăzută de textul sus-menţionat, nu este identică cu cerinţa de a fi intervenit
Citește mai mult
o lege care prevede opedeapsă mai uşoară, la care se referă textele art. 14 şi art. 15 C. pen., pentru a fi incidente dispoziţiile art. 458, respectiv art. 461 alin. (1) lit. d) teza penultimă C. proc. pen. (I.C.C.J., S.U., Decizia nr. VIII din 5 februarie 2007, în M. Of. nr. 733 din 30 octombrie 2007).
2. Cerinţele prevăzute în art. 458 C. proc. pen. nu sunt îndeplinite în cazul modificării înţelesului noţiunii de consecinţe deosebit de grave cu referire la infracţiunea de înşelăciune, deoarece prin modificarea acestei noţiuni nu se dezincriminează fapta - ci se prevede că această faptă, care a avut drept consecinţă crearea unui prejudiciu sub un anumit cuantum, nu mai constituie varianta agravată a infracţiunii de înşelăciune privind înşelăciunea cu consecinţe deosebit de grave - şi nici nu intervine o lege penală care prevede pentru infracţiunea ce a făcut obiectul condamnării o pedeapsă mai uşoară, iar pe calea contestaţiei la executare nu se poate modifica încadrarea juridică a faptei pentru care s-a dispus condamnarea, aceasta însemnând încălcarea autorităţii de lucru judecat (C.A. Cluj, s. pen. şi de minori, decizia nr. 147/R din 7 martie 2007, în B.C.A. nr. 2/2007, p. 86-87).
3. Legitimă apărare. Modificarea prevederilor referitoare la legitima apărare prin Legea nr. 169/2002 nu constituie o lege penală mai favorabilă în sensul art. 458 C. proc. pen. care să poată fi invocată pe calea contestaţiei la executare prevăzute în art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. (C.A. Bucureşti, s. a ll-a pen., decizia nr. 116 din 27 februarie 2003, în P.J.P. 2003-2004, p. 335-337).
4. în raport cu prevederile art. 461 alin. (1) lit. d) şi art. 458 alin. (1) C. proc. pen., modificările legislative aduse prin Legea nr. 247/2005 dispoziţiilor art. 44 alin. (21) C. pen. referitoare la legitima apărare nu constituie temei pentru aplicarea art. 458 alin. (1) C. proc. pen., întrucât aplicarea acestui text de lege este limitată la situaţiile când prin legea penală nouă fapta a fost dezincriminată ori pedeapsa prevăzută de lege este mai uşoară, şi nici temei pentru exercitarea contestaţiei la executare prevăzute în art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât contestaţia la executare prevăzută în acest text de lege priveşte cauze care înlătură răspunderea penală, cauze de stingere sau de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării, iar nu cauze care înlătură caracterul penal al faptei, cum este legitima apărare (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 3200 din 18 mai 2006, în J.S.P. 2006, p. 227-230).