Art. 66 Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor DISPOZIŢII GENERALE
Comentarii |
|
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 66
Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor
Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia.
Codul de procedură penală actualizat prin:Legea 281/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;
← Art. 65 Sarcina administrării probelor DISPOZIŢII GENERALE | Art. 67 Concludenţa şi utilitatea probei DISPOZIŢII GENERALE → |
---|
Citește mai mult
certitudine temeiurile răspunderii penale, angajarea acesteia nu poate avea loc (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 921 din 13 februarie 2006)Potrivit art. 66 C. proc. pen., inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăţia sa, iar în cazul când există probe de vinovăţie, el are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie. Această prezumţie este strâns legată de aflarea adevărului şi dovedirea corectă a împrejurărilor de fapt ale cauzei, în aşa fel încât vinovăţia să fie stabilită cu certitudine (I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 1387 din 3 martie 2006)
învinuitul sau inculpatul nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia; organele judiciare sunt cele cărora le revine obligaţia administrării probelor de vinovăţie, iar învinuitul sau inculpatul are dreptul, potrivit art. 66 C. proc. pen., să dovedească lipsa de temeinicie a acestor probe, în caz de îndoială asupra vinovăţiei, dacă această îndoială nu este înlăturată după administrarea de noi probe, prezumţia de nevinovăţie subzistă, întrucât orice îndoială profită învinuitului sau inculpatului (C.A. Bucureşti, s. a ll-a pen., decizia nr. 235/1997)