Art. 67 Concludenţa şi utilitatea probei DISPOZIŢII GENERALE

Cod procedura penala actualizat (cpp)
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE

Art. 67

Concludenţa şi utilitatea probei

În cursul procesului penal părţile pot propune probe şi cere administrarea lor.

Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă şi utilă.

Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.

← Art. 66 Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor...  Art. 68 Interzicerea mijloacelor de constrângere DISPOZIŢII... →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 67 Concludenţa şi utilitatea probei DISPOZIŢII GENERALE




Gisca Dan 21.08.2012
Va rog frumos explicati-mi si mie urmatoare situatie. Eu am facut plangere penala impotriva unui constructor si dirginte de santier, pentru ca si-au insusit mai mult de 10.000 euro din avansul primit. Dirgintele a declarat la politie ca a semnat fara sa verifice stadiul lucrarilor, iar politistul concluzioneaza ca acesta a fost de buna credinta. De asemenea constructorului i se accepta un supliment la expertiza pentru ca primul expert desemnat in cauza nu a raspuns la toate obiectivele iar expertul consilier al sau avea si el obiectiuni. In schimb mie mi se refuza un supliment atunci cand al
Citește mai mult doilea expert desemnat in cauza nu raspunde la doua obiective. Practic din punctul meu de vedere eu nu am beneficiat de acelasi tratament. Acum dosarul s-a intors din nou la parchet, iar eu vreau sa fie utilizate ca probe toate documentele inclusiv Referatul primului politist din cauza, pentru ca acolo se vede in mod clar ca acesta a facut fals in inscrisuri, si a facut rationamente ilogice (ex: dirigintele de santier a semnat fara sa verifice, dar cu toate acestea este de buna credinta), dar organul de cercetare spune ca Referatul politistului nu constituie proba. Ce sa fac ???? Sunt prea multe contradictii si nu pot sa imi fac aparari, pentru ca mie mi se inlatura toate probele. Inclusiv PICCJ, mi-a trimis documentele inapoi, declinandu-si competenta, si in aceiasi zi mi-a respins plangerea ca neintemeiata.
Răspunde
delia_vasile 30.05.2012
în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 67 alin. (3) C. proc. pen., potrivit cărora respingerea sau admiterea cererii pentru administrarea unei probe se face motivat, precum şi cele ale art. 69 C. proc. pen. privind declaraţiile învinuitului sau inculpatului, se susţine că acestea încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât admisibilitatea oricărei probe propuse de părţi este lăsată la aprecierea organului judiciar, căruia i se permite să ignore declaraţiile inculpatului. Aceste critici sunt neîntemeiate, întrucât este obligaţia constituţională a instanţelor judecătoreşti de a realiza
Citește mai mult justiţia, obligaţie prevăzută de art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, în cadrul căreia se situează administrarea numai a acelor probe care sunt de natură să conducă la descoperirea adevărului. Faptul că instanţa este cea care apreciază cu privire la concludenţa şi utilitatea probelor propuse de părţi, inclusiv în ceea ce priveşte prezentarea mijloacelor materiale de probă, nu aduce nicio atingere dreptului la un proces echitabil, câtă vreme instanţa are obligaţia, impusă chiar prin dispoziţiile art. 67 alin. (3) C. proc. pen., ce fac obiectul excepţiei de ne-constituţionalitate, de a motiva admiterea sau respingerea cererii pentru administrarea unei probe. Obligaţia impusă de legiuitor constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil, permiţând părţii ca, în cunoştinţă de cauză, să îşi exercite drepturile procesuale şi, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege, atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale (C.C., Decizia nr. 311 din 14 iunie 2005, în M. Of. nr. 749 din 17august 2005).
Răspunde
delia_vasile 30.05.2012
Probă neconcludentă. Nouă expertiză medico-legală.

Este legală soluţia de respingere motivată a cererii inculpatului de a se efectua o nouă expertiză medico-legală, întrucât proba cerută nu este concludentă, atâta vreme cât actele medico-legale existente la dosar nu conţin deficienţe, omisiuni sau concluzii contradictorii (C.S.J., s. pen., decizia nr. 4415 din 10 octombrie 2003)
Răspunde