Activitatea de supraveghere realizată de serviciile de probaţiune
| Comentarii |
|
activitatea de supraveghere realizata de serviciile de probaţiune, 1. Evaluarea inculpaţilor şi a persoanelor supravegheate 2. Sprijinirea instanţei de judecată la individualizarea pedepselor şi măsurilor educative 3. Coordonarea procesului de supraveghere 4. Coordonarea executării amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii 5. Acte ale consilierului de probaţiune
1. Evaluarea inculpaţilor şi a persoanelor supravegheate
1.1. Evaluarea inculpaţilor minori
Evaluarea inculpatului minor se realizează la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii, de către consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit art. 32 alin. (2) din Legea nr. 252/2013 şi se consemnează intr-un referat de evaluare, care se întocmeşte şi se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii la serviciul de probaţiune a solicitării. Acesta conţine date privind mediul familial şi social al minorului, situaţia educaţională şi profesională, conduita generală a minorului, analiza comportamentului infracţional, riscul de săvârşire a unor infracţiuni, precum şi orice alte date relevante pentru situaţia minorului, cum ar fi starea de sănătate, evoluţia minorului din punct de vedere fizic, afectiv, moral şi intelectual. în măsura în care acestea au influenţat sau pot influenţa comportamentul infracţional.
Referatul de evaluare cuprinde, de asemenea, şi propuneri motivate privind măsura educativă considerată a fi potrivită pentru minor, cu referire la natura şi durata programelor de reintegrare socială, precum şi la alte obligaţii care pot fi impuse acestuia, în vederea reducerii riscului de săvârşire de infracţiuni, potrivit structurii şi formatului standard ale referatului de evaluare stabilite prin regulamentul de aplicare al Legii nr. 252/2013P.
în această activitate de obţinere a datelor necesare evaluării inculpatului minor, consilierul de probaţiune poate colabora cu asistenţi sociali, psihologi, consilieri şcolari, pedagogi, medici sau alţi specialişti. în acest sens, instituţiile şi organizaţiile în evidenţa cărora s-a aflat sau se află minorul pentru îngrijire, tratament sau protecţie socială ori educaţie pun la dispoziţia consilierului de probaţiune, în termen de 7 zile, informaţiile care prezintă relevanţă pentru procesul de evaluare.
Această evaluare are un caracter personal şi se realizează în baza uneia sau mai multor întrevederi între consilierul de probaţiune şi inculpatul minor şi a datelor obţinute din alte surse de informaţii. în cazul în care inculpatul minor nu colaborează la realizarea evaluării, consilierul de probaţiune întocmeşte referatul de evaluare şi menţionează, în cuprinsul acestuia, refuzul de colaborare al minorului. La referatul de evaluare este ataşată declaraţia minorului cu privire la refuzul de colaborare.
în situaţia în care inculpatul minor nu este găsit sau locuieşte într-un alt stat şi întrevederea de evaluare nu poate fi realizată, consilierul de probaţiune încunoştinţează
organul judiciar despre imposibilitatea întocmirii referatului de evaluare. Referatul va fi însoţit de dovezi care să ateste situaţia de fapt constatată, precum şi demersurile efectuate în acest sens, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliţie şi cu membrii familiei minorului, în vederea contactării acestuia.
in cazul întocmirii unui referat faţă de un inculpat minor care se află, în acelaşi timp. în executarea unei măsuri educative, prevederile art. 33-36 din lege se aplică în mod corespunzător, referatul de evaluare cuprinzând şi menţiuni referitoare la respectarea condiţiilor de executare a măsurii şi a obligaţiilor impuse, atunci când este cazul.
1.2. Evaluarea inculpaţilor majori
în situaţia în care consideră necesar, procurorul sau instanţa de judecată poate solicita serviciului de probaţiune evaluarea inculpatului major. Evaluarea se realizează de către consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit art. 32 alin. (2) din Legea nr. 252/2013, iar concluziile se vor consemna într-un raport de evaluare, care se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii solicitării la serviciul de probaţiune.
Raportul de evaluare conţine date privind responsabilităţile familiale şi sociale ale persoanei, situaţia educaţională şi profesională, conduita generală, analiza comportamentului infracţional, riscul de săvârşire a unor infracţiuni, precum şi orice alte date relevante pentru situaţia persoanei, dar şi informaţii referitoare la starea de sănătate a persoanei, la nivelul de dezvoltare morală şi intelectuală a acesteia, în măsura în care au influenţat comportamentul infracţional, şi face propuneri motivate privind măsurile considerate oportune din perspectiva reducerii riscului săvârşirii de infracţiuni.
Structura şi formatul standard ale raportului de evaluare se stabilesc prin regulamentul de aplicare al Legii nr. 252/2013.
în această activitate de obţinerea datelor necesare evaluării inculpatului major, consilierul de probaţiune poate colabora cu asistenţi sociali, psihologi, consilieri şcolari, pedagogi, medici sau alţi specialişti. în acest sens. instituţiile şi organizaţiile în evidenţa cărora s-a aflat sau se află inculpatul major pentru îngrijire, tratament sau protecţie socială ori educaţie pun la dispoziţia consilierului de probaţiune, în termen de 7 zile, informaţiile care prezintă relevanţă pentru procesul de evaluare.
Această evaluare are un caracter personal şi se realizează în baza uneia sau mai multor întrevederi între consilierul de probaţiune şi inculpatul major şi a datelor obţinute din alte surse de informaţii. în cazul în care inculpatul major nu colaborează la realizarea evaluării, consilierul de probaţiune întocmeşte raportul de evaluare şi menţionează. în cuprinsul acestuia, refuzul de colaborare a inculpatului major. La raportul de evaluare este ataşată declaraţia inculpatului major cu privire la refuzul de colaborare.
în situaţia în care inculpatul major nu este găsit sau locuieşte într-un alt stat şi întrevederea de evaluare nu poate fi realizată, consilierul de probaţiune încunoştinţeazâ organul judiciar despre imposibilitatea întocmirii raportului de evaluare. Raportul va fi însoţit de dovezi care să ateste situaţia de fapt constatată, precum şi demersurile efectuate în acest sens, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliţie şi cu membrii familiei inculpatului major, în vederea contactării acestuia.
1.3. Evaluarea minorilor aflaţi în executarea unei măsuri educative
Evaluarea minorilor aflaţi în executarea unei măsuri educative se realizează la solicitarea instanţei de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea ori. după caz, la iniţiativa consilierului de probaţiune manager de caz, în următoarele situaţii:
a) dacă, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor, prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii;
b) dacă, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, persoana supravegheată nu respectă condiţiile de executare sau nu îşi îndeplineşte obligaţiile;
c) la înlocuirea unei măsuri educative privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice;
d) la acordarea liberării dintr-un centru educativ sau centru de detenţie.
Rezultatele evaluării privind minorul se consemnează într-un referat de evaluare,
care cuprinde date privind respectarea condiţiilor de executare a măsurii şi a obligaţiilor impuse, precum şi actualizarea datelor prevăzute la art. 34 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 252/2013, dacă este cazul.
în situaţiile prevăzute la lit. a) şi b), referatul de evaluare conţine propuneri motivate care să sprijine instanţa de judecată în luarea unei decizii care să asigure condiţiile potrivite de executare a măsurii educative şi creşterea şanselor de îndreptare a persoanei supravegheate. în situaţiile prevăzute la art. 41 lit. c) şi d), referatul de evaluare conţine propuneri cu privire la obligaţiile prevăzute la art. 121 alin. (1) C. pen. pe care instanţa le poate impune, în funcţie de particularităţile cazului.
în situaţia în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de către instanţa de judecată, referatul de evaluare s se întocmeşte în termen de 14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probaţiune. în vederea întocmirii referatului de evaluare, instituţia din comunitate care are responsabilitatea supravegherii minorului, a verificării sau controlului modalităţii de executare a obligaţiilor stabilite în sarcina acestuia are obligaţia de a pune la dispoziţia consilierului de probaţiune, în termen de 7 zile. informaţiile şi dovezile solicitate în acest sens.
Referatul de evaluare în situaţiile prevăzute la lit. c) şi d) va fi însoţit de procesul-verbal încheiat de consiliul educativ din centrul educativ sau de comisia specială din centrul de detenţie şi înaintat instanţei, iar centrul educativ, respectiv centrul de detenţie are obligaţia de a informa serviciul de probaţiune, cu cel puţin 14 zile înainte, cu privire la data la care situaţia persoanei va fi analizată de către consiliul educativ sau comisia din centrul de detenţie.
Structura şi formatul standard ale referatului de evaluare se stabilesc prin regulamentul de aplicare al Legii nr. 252/2013.
1.4. Evaluarea persoanelor majore aflate în supraveghere
Evaluarea persoanelor aflate în supravegherea serviciului de probaţiune se realizează la solicitarea instanţei de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea ori. după caz. la iniţiativa consilierului de probaţiune manager de caz, în următoarele situaţii:
a) dacă, pe durata termenului de supraveghere, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii;
b) dacă, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile care îi revin.
Rezultatele evaluării de mai sus se consemnează într-un raport de evaluare, care cuprinde date privind respectarea măsurilor şi a obligaţiilor impuse, precum şi actualizarea datelor prevăzute la art. 39 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 252/2013 privind situaţia familială, de sănătate, profesională, educaţională dacă este cazul.
Raportul de evaluare conţine şi propuneri motivate care să sprijine instanţa de judecată în luarea unei decizii considerate a fi oportună din perspectiva reducerii riscului săvârşirii de infracţiuni.
în situaţia în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de către instanţa de judecată, raportul de evaluare se întocmeşte în termen de 14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probaţiune. La întocmirea lui. instituţia din comunitate care are responsabilitatea să îndrume şi să verifice modalitatea efectivă de executare a unor obligaţii stabilite în sarcina persoanei supravegheate, în termen de 7 zile, pune la dispoziţia consilierului de probaţiune manager de caz informaţiile şi dovezile solicitate în acest sens.
Structura şi formatul standard ale raportului de evaluare se stabilesc prin regulamentul de aplicare al Legii nr. 252/2013.
2. Sprijinirea instanţei de judecată la individualizarea pedepselor şi măsurilor educative
Serviciul de probaţiune sprijină instanţa de judecată în procesul de individualizare a pedepselor şi măsurilor educative prin efectuarea evaluării şi prin oferirea de informaţii.
Serviciul de probaţiune pune la dispoziţia instanţei informaţiile cuprinse în baza de date constituită la nivel naţional cu privire la instituţiile din comunitate abilitate să participe, sub coordonarea serviciului de probaţiune, la executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate, conform procedurii stabilite în Legea nr. 253/2013. Baza de date conţine şi lista instituţiilor din comunitate în cadrul cărora poate fi prestată muncă neremunerată în folosul comunităţii şi tipurile de activităţi care pot face obiectul acesteia, cursurile, programele sau activităţile care pot fi impuse în conţinutul unor obligaţii sau al unor măsuri educative.
Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune prezent la judecarea minorului oferă instanţei de judecată informaţii şi lămuriri suplimentare faţă de conţinutul referatului de evaluare întocmit şi comunicat, având posibilitatea de a formula cereri pentru solicitarea de informaţii suplimentare instituţiilor, organizaţiilor sau persoanelor fizice care deţin informaţii considerate necesare pentru clarificarea situaţiei minorului şi completarea evaluării. Dacă apreciază necesar, consilierul de probaţiune prezintă instanţei de judecată propunerile privind măsurile care pot fi luate faţă de minor, aşa cum au fost formulate în conţinutul referatului de evaluare, sau formulează completări, atunci când este cazul.
3. Coordonarea procesului de supraveghere
Procesul de supraveghere cuprinde ansamblul activităţilor şi intervenţiilor derulate în mod direct de către serviciul de probaţiune sau sub coordonarea acestuia, în scopul reabilitării sociale a persoanei supravegheate, al reparării prejudiciului adus comunităţii prin săvârşirea faptei şi al creşterii gradului de siguranţă în comunitate. Acesta se realizează prin exercitarea controlului asupra respectării măsurilor şi executării obligaţiilor impuse în sarcina unei persoane supravegheate şi asistarea adaptată nevoilor persoanei, riscului de săvârşire de infracţiuni şi particularităţilor cazului.
Supravegherea se referă la persoanele majore (art. 49-68 din Legea nr. 252/2013), pe de o parte, şi la minori (art. 69-101 din aceeaşi lege), pe de altă parte.
Serviciul de probaţiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor de supraveghere şi executării obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina persoanelor majore faţă de care s-a dispus:
a) amânarea aplicării pedepsei;
b) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) liberarea condiţionată, dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare.
Este de remarcat faptul că serviciul de probaţiune are atribuţii şi cu privire la persoanele private de libertate. Activitatea consilierului de probaţiune în legătură cu aceste persoane constă în:
a) participarea la pregătirea pentru liberare a persoanelor private de libertate;
b) participarea la desfăşurarea lucrărilor comisiei pentru liberare condiţionată a persoanelor private de libertate, potrivit Legii nr. 253/2013;
c) participarea la lucrările consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv al comisiei din centrul de detenţie, potrivit Legii nr. 253/2013.
Serviciul de probaţiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor educative neprivative de libertate şi a executării obligaţiilor impuse de instanţă în sarcina minorilor iată de care s-a dispus'1':
a) stagiul de formare civică;
b) supravegherea;
c) consemnarea la sfârşit de săptămână;
d) asistarea zilnică.
în cadrul acestor activităţi, serviciul de probaţiune urmăreşte şi pregătirea minorului pentru reintegrarea în societate. în acelaşi scop, în cadrul direcţiilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului au început să fie organizate servicii de prevenire a delinc-venţei juvenile21, care derulează programe focalizate pe reinserţia socială a minorului.
O altă activitate se referă la asistarea în cadrul procesului de supraveghere (art. 102-103 din Legea nr. 252/2013). Legat de această activitate, trebuie arătat că asistarea persoanelor supravegheate se realizează pe toată durata supravegherii şi constă în intervenţii specializate adaptate nevoilor persoanei, riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi altor particularităţi ale cazului. Asistarea persoanelor supravegheate
se realizează de către consilierul de probaţiune manager de caz nemijlocit sau de către alţi specialişti din cadrul serviciului de probaţiune sau din cadrul instituţiilor din comunitate abilitate în acest sens.
4. Coordonarea executării amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii
Serviciile de probaţiune au competenţe legale şi în ceea ce priveşte coordonarea executării amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii. Astfel, în situaţia în care instanţa de judecată a stabilit în sarcina unei persoane executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, după primirea copiei de pe hotărârea judecătorească, consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune procedează la convocarea persoanei în cauză în termen de 5 zile. stabilind instituţia de comunitate unde va efectua munca în folosul comunităţii.
Consilierul de probaţiune desemnat întocmeşte un dosar de executare a muncii neremunerate în folosul comunităţii, care cuprinde:
a) copia de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus executarea amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii;
b) documentele referitoare la contactarea şi informarea persoanei;
c) documentele referitoare la evaluarea persoanei în vederea stabilirii activităţii care urmează a fi prestată;
d) documentele referitoare la colaborarea cu instituţii din comunitate;
e) documentele referitoare la planificarea şi derularea activităţii de prestare a muncii neremunerate în folosul comunităţii;
f) documentele justificative privind situaţia persoanei;
g) documentele referitoare la modul de executare a obligaţiei;
h) înştiinţările adresate instanţei de executare sau judecătorului delegat cu executarea, după caz;
i) documente referitoare la starea de sănătate;
|) orice alte documente relevante.
în situaţia în care. pe parcursul executării obligaţiei, din cauza stării sale de sănătate, persoana nu mai poate presta munca stabilită sau o altă activitate, consilierul de probaţiune sesizează instanţa de executare.
în situaţia în care consilierul de probaţiune. din oficiu sau în urma înştiinţării primite din partea instituţiei stabilite ca loc de executare, constată că persoana nu execută obligaţia de muncă neremunerată în folosul comunităţii în condiţiile stabilite de instanţă, sesizează instanţa de executare.
5. Acte ale consilierului de probaţiune
în activitatea de probaţiune, în cazurile expres prevăzute de lege, consilierul de probaţiune emite decizii care sunt obligatorii pentru persoana supravegheată şi pentru instituţiile din comunitate vizate. Aceste decizii sunt avizate de către şeful ierarhic superior.
împotriva deciziilor consilierului de probaţiune persoana sau instituţia din comunitate vizată poate face plângere la judecătorul delegat cu executarea, în termen de 10
zile de la comunicare. Plângerea persoanei supravegheate nu suspendă executarea deciziei atacate.
Judecătorul delegat cu executarea fixează un termen pentru soluţionarea plângerii şi citează părţile. Plângerea se soluţionează în camera de consiliu, prin încheiere definitivă, după ascultarea petentului şi a consilierului de probaţiune. Consilierul de probaţiune motivează decizia emisă în faţa judecătorului delegat cu executarea în vederea soluţionării plângerii. Neprezentarea părţilor legal citate nu împiedică soluţionarea plângerii.
încheierea prin care judecătorul delegat cu executarea soluţionează plângerea este obligatorie pentru persoana sau instituţia care a formulat plângerea şi pentru consilierul de probaţiune.
împotriva actelor consilierului de probaţiune care vizează aspecte esenţiale în activitatea de probaţiune. altele decât cele prevăzute mai sus. precum şi împotriva avertismentelor consilierului de probaţiune persoana aflată în evidenţa serviciului de probaţiune poate face plângere la şeful ierarhic superior al consilierului. în caz de admitere a plângerii, şeful ierarhic superior poate dispune refacerea actului de către consilierul de probaţiune responsabil sau desemnarea unui alt consilier din cadrul serviciului de probaţiune.
Nu se poate face plângere împotriva evaluărilor realizate de către consilierul de probaţiune, a propunerilor adresate organelor judiciare sau altor comisii prevăzute de lege sau împotriva sesizărilor instanţei de judecată în cazurile în care sesizarea este de competenţa sa. Faţă de propunerile consilierului de probaţiune adresate organelor judiciare sau altor comisii prevăzute de lege persoana care face obiectul propunerii poa te formula obiecţii în cadrul procedurilor judiciare respective.
în orice situaţie, şeful ierarhic superior are dreptul de a verifica actele efectuate de consilierul de probaţiune sau de către conducătorul unui compartiment din cadrul serviciului de probaţiune. în derularea activităţii de probaţiune.
Un alt act al consilierului de probaţiune este planul de supraveghere'K care va conţine în introducere:
a) numele, prenumele, data şi locul naşterii persoanei condamnate sau ale minorului;
b) infracţiunea săvârşită şi numărul hotărârii instanţei de judecată;
c) sancţiunea aplicată şi măsurile şi/sau obligaţiile impuse de instanţa de judecată;
d) perioada de supraveghere, menţionându-se data începerii şi încetării acesteia;
e) numele şi prenumele consilierului de reintegrare socială şi supraveghere.
Fiecare plan de supraveghere va include un capitol distinct privind nevoile sau
problemele identificate ale persoanei supravegheate şi riscul săvârşirii din nou a unor infracţiuni sau al punerii în pericol a siguranţei publice.
La evaluarea riscului se ţine seama şi de riscul de sinucidere sau de autovătămare. Evaluarea riscului constituie o activitate permanentă, orice modificări intervenite fiind consemnate în dosarul de supraveghere de către consilierul de reintegrare socială şi supraveghere responsabil de caz.
Planul de supraveghere trebuie să precizeze natura şi frecvenţa întrevederilor dintre consilierul de probaţiune şi persoana supravegheată, pe durata supravegherii.
în planul de supraveghere se vor menţiona metodele utilizate de consilierul de probaţiune pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor stabilite de instanţa de judecată în sarcina persoanei supravegheate. Aceste metode se pot referi la colaborarea cu familia, cu voluntarii comunitari şi reprezentanţii societăţii civile, precum şi cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale. în vederea iniţierii şi derulării unor programe de resocializare, vizite la domiciliu, legătura permanentă cu persoanele şi instituţiile care ar putea furniza date utile în vederea identificării, după caz. a locurilor de muncă disponibile, a cursurilor şcolare, precum şi a celor de calificare sau recalificare profesională.
Metodele de supraveghere se determină în funcţie de gradul de risc identificat, precum şi de numărul sau de natura măsurilor şi/sau a obligaţiilor stabilite de instanţa de judecată, de nevoile sau de problemele identificate ale persoanei supravegheate şi de durata supravegherii.
în cazul minorilor sunt întocmite un plan de formare civică, un plan al programului zilnic al minorului pe durata supravegherii (dar acesta este întocmit de persoana care supraveghează minorul şi doar aprobat de consilierul de probaţiune), un plan al consemnării la sfârşit de săptămână şi un plan al asistării zilnice.
