bun accesoriu, lucru mobil ce serveşte la folosirea altui lucru, de care se leagă prin aceeaşi destinaţie economică. Destinaţia comună a unor lucruri se stabileşte de către proprietarul sau titularul dreptului de administrare directă asupra lor. Bunul accesoriu urmează, de regulă, situaţia juridică a lucrului principal; prin act juridic se poate decide însă altfel. Sunt bunuri accesorii: instalaţia sanitară dintr-un imobil de locuit, ornamentele de pe faţada unei clădiri, difuzoarele exterioare ale unui magnetofon etc.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Bun accesoriu
