Bunuri neurmăribile prin efectul legii
| Comentarii |
|
bunuri neurmăribile prin efectul legii, în considerarea scopului pentru care sunt folosite, bunurile debitorului care sunt exceptate prin lege de la urmărire, neputând fi valorificate de către creditori pe calea executării silite în scopul recuperării creanţelor lor. Insesizabilitatea acestor bunuri nu mai este o consecinţă a inalienabilităţii, ci este stabilită, în principiu, prin lege, ţinându-se seama de scopul la care servesc bunurile, scop ce impune ca ele să fie sustrase urmăririi silite, pentru consideraţii de protecţie socială. Aceste bunuri pot fi împărţite în două categorii: 1) Bunurile strict necesare traiului debitorului şi al familiei sale, precum şi bunurile cu caracter strict personal. Fac parte din această categorie: a) bunurile care nu pot fi supuse executării silite potrivit art. 406 C. proc. civ., adică bunurile supuse unei insesi-zabilităţi absolute şi necondiţionate: bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel; alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obţinerii mijloacelor de existenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă; combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă; bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale; b) bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului, potrivit art. 407 alin. (1) C. proc. civ.; aceste bunuri nu pot fi supuse executării silite decât numai în lipsă de alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere, chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor; în această situaţie este vorba de o insesizabilitate condiţionată de existenţa altor bunuri urmăribile. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei. Bunurile prevăzute de art. 407 C. proc. civ. nu pot forma obiectul a ceea ce se numeşte „sechestrul cu ridicata", aşadar, obiectul unei măsuri care ar împiedica pe debitorul urmărit să folosească bunurile urmărite până la momentul vânzării lor silite; c) bunurile prevăzute de art. 150 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, respectiv utilajele, schiţele, machetele, manuscrisele şi orice alte bunuri care servesc direct la realizarea unei opere ce dă naştere unui drept de autor; insesi-zabilitatea acestor bunuri nu este condiţionată de existenţa, în patrimoniul debitorului, a altor bunuri urmăribile, iar caracterul neurmăribil al bunurilor care folosesc la realizarea unei opere de creaţie intelectuală poate fi opus oricărui creditor; d) bunurile prevăzute de art. 151 alin. (2) C. proc. fisc., potrivit căruia în cazul debitorului persoană fizică, nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale: bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor şi la formarea profesională, precum şi cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupaţii cu caracter permanent (cu excepţia bunurilor necesare desfăşurării activităţii de comerţ), inclusiv cele necesare desfăşurării activităţii agricole, cum sunt uneltele, seminţele, îngrăşămintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru; bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel; alimentele necesare debitorului şi familiei sale
pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă; combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă; obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave; bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale, în cazul debitorului persoană fizică nu poate fi supus executării silite nici spaţiul minim locuit de debitor şi familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare. Aceste dispoziţii nu sunt aplicabile însă în cazurile în care executarea silită se face pentru stingerea creanţelor fiscale rezultate din săvârşirea de infracţiuni. 2) Salariul şi alte venituri periodice ale debitorului realizate din muncă, precum şi veniturile asimilate salariului. codul de procedură civilă reglementează urmărirea silită a salariului şi a altor venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia. în acest sens, salariile şi veniturile asimilate sunt supuse unei insesizabilităţi absolute, dar parţiale, o cotă din salariu fiind rezervată creditorilor urmăritori; această cotă este variabilă în funcţie de felul creanţei ce se valorifică, respectiv: până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii; până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum. De asemenea, legea stabileşte pentru anumite bunuri o insesizabilitate relativă şi parţială (ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel; urmărirea drepturilor menţionate se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora), iar pentru alte bunuri o insesizabilitate absolută şi totală (alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii). Sunt b.n., de asemenea, şi orice alte bunuri pe care legea le declară inalienabile şi insesizabile.
bunuri asupra cărora nu se pot lua măsuri asigurătorii - bunuri care nu pot fi indisponibilizate printr-o măsură asigurătorie din consideraţii de ordin umanitar sau de ordin economic, uneori. Este vorba despre bunurile care aparţin unei unităţi publice sau de interes public şi de cele exceptate expres de legea procesual civilă: lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului şi familiei sale care trăieşte cu dânsul în casă; veşmintele cu care sunt acoperiţi sau care le slujesc la trebuinţa de fiecare zi; armele, echipamentul şi îmbrăcămintea ofiţerilor; icoanele şi portretele de familie. Bunurile care servesc la exercitarea ocupaţiei debitorului nu pot fi supuse executării silite decât numai în lipsă de alte bunuri urmăribile şi numai pentru obligaţii de întreţinere, chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor. Dacă debitorul se ocupă cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale şi seminţele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanţei. Nu se vor putea urmări decât numai în lipsă de alte bunuri şi numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creanţe privilegiate asupra mobilelor, următoarele obiecte: instrumente de arat; animalele, seminţele şi îngrăşământul destinat pentru cultura pământului; faina, mălaiul şi alte mici produse trebuitoare pentru hrana datornicului şi a familiei sale în timp de o lună, o vacă, sau doi boi, sau cinci capre, sau patru râmători, sau zece oi, după cum va alege datornicul, tot nutreţul trebuitor în timp de o lună pentru hrana animalelor ce nu s-au urmărit, uneltele lucrătorilor şi meşterilor, maşinile în lucrare şi instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii, carul sau căruţa, sacaua şi alte asemenea unelte de muncă, stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creşterii lor, instrumentele sau cărţile trebuincioase pentru ştiinţa, arta sau profesia ce practică sau exercită datornicul.
