Cauzele legale de revocare a donaţiilor
| Comentarii |
|
cauzele legale de revocare a donaţiilor, Revocarea donaţiei pentru neexecutarea „fără justificare" a sarcinii. Revocarea pentru ingratitudine
Prin esenţa lor, donaţiile sunt irevocabile.
Ca excepţie de la principiul irevocabilităţii, donaţiile între soţi sunt revocabile în timpul căsătoriei (art. 1031 Noul Cod Civil). Tot astfel, „părţile pot stipula în contract - cu respectarea principiului irevocabilităţii - anumite clauze (condiţii) care pot duce la desfiinţarea donaţiei”.
Noul cod civil, în dispoziţiile art. 1020 Noul Cod Civil, prevede însă că donaţia mai poate fi „revocată” şi în alte două situaţii: pentru „neexecutarea fără justificare a sarcinilor” şi pentru „ingratitudine”.
în acest context, se pune o întrebare firească: sunt două sau trei cauze prevăzute de lege pentru revocarea donaţiei?
încercând să răspundem la întrebarea de mai sus, precizăm mai întâi că Noul cod civil nu a făcut decât să preia, în general, vechile dispoziţii în materie, inclusiv problema de mai sus. Astfel, doctrina anterioară a apreciat că ingratitudinea şi neexecutarea sarcinii nu reprezintă cauze de revocare a donaţiilor, deoarece nu depind exclusiv de voinţa donatorului şi le-a denumit „cauze legale de revocare a donaţiilor”.
Facem numai precizarea că stricto sensu revocarea este atributul dispună-torului (care revine asupra propriilor manifestări de voinţă). în doctrină însă revocarea are un înţeles mai larg (de exemplu, este folosită în sensul de denunţare unilaterală sau de desfacere solo consensu a contractului).
Deoarece disputa privind natura juridică a celor două „cauze de revocare” excede scopului urmărit în prezenta lucrare, în continuare le vom numi, de asemenea, „cauze legale de revocarea donaţiei” (în principal, pentru a le deosebi de revocarea donaţiei între soţi - singurul caz veritabil de revocare).
Revocarea (legală) pentru neexecutarea sarcinii şi pentru ingratitudine nu operează de drept (fiind judiciare).
Revocarea donaţiei pentru neexecutarea „fără justificare" a sarcinii
Sarcina reprezintă o obligaţie impusă de donator gratificatului, în limita căreia se diminuează caracterul gratuit al liberalităţii. Sarcina trebuie să fie posibilă, licită şi morală. Ea poate fi dispusă în favoarea dispunătorului, în favoarea unui terţ sau în favoarea gratificatului însuşi.
Sarcina se aseamănă cu o condiţie rezolutorie, deoarece niciuna nu afectează naşterea dreptului, iar în caz de realizare a condiţiei sau de revocare legală a donaţiei pentru neexecutarea sarcinii, efectele sunt retroactive.
A. Neexecutarea sarcinii
Dacă donaţia este sub modo (cu sarcini), donatarul are obligaţia de a executa sarcina, deoarece, în caz contrar, donaţia va fi revocată (rezoluţionată).
Donatarul este ţinut să îndeplinească sarcina numai în limita valorii bunului donat, actualizată la data la care sarcina trebuia îndeplinită” (art. 1028 Noul Cod Civil).
Potrivit art. 1027 alin. 1 Noul Cod Civil, dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, „donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaţiei” (s.n.).
Menţionăm că, în limita sarcinii, contractul de donaţie are caracter sinalagmatic, astfel că în caz de neexecutare, donatorul poate cere justiţiei executarea silită a obligaţiei (ce formează obiectul sarcinii) cu daune-interese sau rezoluţiunea contractului. Tot astfel, donatarul nu se poate elibera de sarcină abandonând bunurile dăruite (fără acordul donatorului).
în cazul sarcinii stipulate în favoarea unui terţ, donatorul poate cere numai executarea obligaţiei asumate de donatar, dar nu şi rezoluţiunea contractului, deoarece el nu este parte contractantă (art. 1027 alin. 2 Noul Cod Civil).
Revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii este judiciară. Dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donaţiei se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată (art. 1027 alin. 3 Noul Cod Civil).
Când donaţia este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor, „bunul reintră în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui” (art. 1029
Noul Cod Civil).
B. Revizuirea condiţiilor şi sarcinilor
Atunci când, după încheierea donaţiei, din cauza unor situaţii imprevizibile şi neimputabile beneficiarului, îndeplinirea condiţiilor sau executarea sarcinilor care afectează contractul a devenit extrem de dificilă ori excesiv de oneroasă, donatarul poate cere revizuirea sarcinilor sau a condiţiilor (art. 1006 Noul Cod Civil).
în situaţia de mai sus, ţinând cont şi de voinţa donatorului, instanţa de judecată sesizată cu cererea de revizuire poate să dispună modificări cantitative sau calitative ale condiţiilor sau ale sarcinilor care afectează contractul „ori să le grupeze cu acelea similare provenind din alte liberalităţi” (art. 1007 alin. 1 Noul Cod Civil).
în contextul de mai sus, instanţa de judecată poate autoriza şi înstrăinarea parţială sau totală a obiectului liberalităţii, „stabilind ca preţul să fie folosit în scopuri conforme cu voinţa dispunătorului” (art. 1007 alin. 2 Noul Cod Civil). Tot astfel, instanţa poate lua „orice alte măsuri care să menţină pe cât posibil destinaţia urmărită” de donator.
Când „motivele care au determinat revizuirea condiţiilor sau a sarcinilor nu mai subzistă”, persoana interesată poate cere instanţei, înlăturarea pentru viitor a efectelor revizuirii (art. 1008 Noul Cod Civil)'.
Revocarea pentru ingratitudine
Toate donaţiile sunt supuse revocării pentru ingratitudine.
Faptele care atrag revocarea donaţiei pentru ingratitudine sunt enumerate limitativ de art. 1023 Noul Cod Civil şi, în consecinţă, sunt de strictă interpretare.
a). Donatarul să fi atentat la viaţa donatorului sau „a unei persoane apropiate” dispunătorului (art. 1023 lit. a Noul Cod Civil).
în situaţia se mai sus, nu se cere o condamnare penală (aşa cum se cere în cazul nedemnităţii prevăzute de art. 958 alin. 1 Noul Cod Civil), fiind suficient să existe intenţia autorului de a ucide (chiar dacă donatorul nu a fost nici măcar rănit).
De precizat că uciderea din culpă sau în legitimă apărare nu constituie cauză de revocare (precum nici uciderea donatorului de către donatarul lipsit de discernământ).
Ca noutate, Codul civil asimilează acestui caz de ingratitudine şi situaţia în care donatarul a cunoscut intenţia altor persoane de a atenta la viaţa donatorului, dar „nu l-a înştiinţat” pe acesta.
b). Donatarul să fi săvârşit fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator (art. 1023 lit. b Noul Cod Civil)
Prin fapte penale se înţeleg orice delicte prin care sunt lezate bunurile sau persoana donatorului. Delictul comis asupra persoanei sau averii soţului donatorului sau contra rudelor acestuia se consideră delict îndreptat contra donatorului însuşi.
Actele de cruzime vizează integritatea corporală şi sănătatea donatorului (şi trebuie săvârşite de donatar sau, din ordinul acestuia, de către o altă persoană)'.
Injuriile sunt fapte care ating onoarea, demnitatea sau reputaţia donatorului. Faptele trebuie să aibă o anumită gravitate (care se apreciază de către instanţa de judecată).
De precizat că toate faptele enumerate de art. 1023 Noul Cod Civil trebuie săvârşite cu intenţie (în lipsa acesteia, ingratitudinea nu se poate presupune).
c). Refuzul donatarului de a da alimente donatorului (art. 1023 lit. c Noul Cod Civil).
Textul de lege are în vedere fapta donatarului care „în mod nejustificat” (deşi avea posibilitatea) a refuzat cererea donatorului „ajuns în nevoie” de a-i da alimente.
Valoarea alimentelor nu poate depăşi valoarea bunului donat, „ţinându-se seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei”.
De menţionat că revocarea donaţiei nu operează dacă donatorul avea obligate alte persoane de a-i acorda întreţinere (inclusiv alimente). Astfel, donatorul nu are acţiune în justiţie pentru a cere întreţinere de la donatar (ci numai posibilitatea revocării donaţiei) .
