Efectele donaţiei faţă de terţi
| Comentarii |
|
efectele donaţiei faţă de terţi, ca orice contract translativ de proprietate, donaţia produce efecte (directe) doar între părţile contractante.
Astfel, pentru ca donaţia să producă efecte şi faţă de terţi, este necesară îndeplinirea formelor de publicitate prevăzute de lege.
în cazul în care bunul donat este un mobil corporal, opozabilitatea se realizează prin transmiterea posesiei bunului respectiv (art. 916 şi art. 919 Noul Cod Civil).
Dacă obiectul donaţiei este un drept de creanţă, opozabilitatea faţă de terţi se realizează numai prin notificarea cesiunii către debitorul cedat ori prin acceptarea ei de către acesta printr-un act autentic (art. 1578 Noul Cod Civil).
Cesiunea unei universalităţi de creanţe, actuale sau viitoare, nu este opozabilă terţilor decât prin înscrierea cesiunii în arhivă (art. 1579 Noul Cod Civil).
Când obiectul donaţiei este un imobil, contractul devine opozabil părţilor şi terţilor din momentul înscrierii dreptului tabular în cartea funciară (art. 885 Noul Cod Civil).
înscrierea în cartea funciară poate fi cerută, în primul rând, de către donatar, deoarece el este cel mai interesat să preîntâmpine dobândirea aceluiaşi drept de către terţi. Pot, de asemenea, să ceară transcrierea: mandatarul donatarului, tutorele, ascendenţii minorului donatar şi chiar donatorul.
Potrivit art. 909 alin. 2 Noul Cod Civil, împotriva dobânditorului de bună-credinţă al unui drept real (prin donaţie sau legat), ce şi-a înscris dreptul în cartea funciară, acţiunea în rectificare nu se va putea porni „decât în termen de 5 ani, socotiţi de la înregistrarea cererii de înscriere” (după prescripţia acţiunii în rectificare), cu excepţia cazului în care dreptul material la acţiunea în fond nu s-a prescris mai înainte.
