Cauzele de nulitate absolută
| Comentarii |
|
cauzele de nulitate absolută, potrivit art. 1250 din Noul Cod Civil, „contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general”.
a) în baza unor dispoziţii legale exprese, sunt lovite de nulitate absolută:
- actele care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. 66 noul Cod Civil);
- actele juridice încheiate de către persoanele juridice care au ca obiect drepturi ce nu pot aparţine decât persoanei fizice [art. 206 alin. (1) şi (3) noul Cod Civil];
- actele încheiate de persoanele juridice fără scop lucrativ ce au ca obiect alte drepturi şi obligaţii civile decât acelea care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut [art. 206 alin. (2) şi (3) noul Cod Civil];
- căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 271, 273, 274, 276 şi art. 287 alin. (1) noul cod civil [art. 293 alin. (1) noul Cod Civil];
- căsătoria încheiată de către minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani [art. 294 alin. (1) noul Cod Civil];
- căsătoria fictivă [art. 295 alin. (1) noul Cod Civil];
- recunoaşterea unui copil a cărui filiaţie nu a fost înlăturată [art. 418 lit. a) noul Cod Civil];
- recunoaşterea unui copil după decesul acestuia [art. 418 lit. b) noul Cod Civil];
- adopţia fictivă [art. 480 alin. (1) noul Cod Civil];
- partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor [art. 684 alin. (2)
C.civ];
- partajul în care nu s-au cuprins toţi descendenţii care îndeplinesc condiţiile pentru a veni la moştenire, fie în nume propriu, fie prin reprezentare succesorală [art. 1163 alin. (1) noul Cod Civil];
- contractul de fiducie prin care se realizează o liberalitate indirectă în folosul beneficiarului [art. 775 noul Cod Civil];
- actele juridice având ca obiect drepturi eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă (art. 956 noul Cod Civil);
- liberalităţile realizate fără determinarea beneficiarului sau prevederea criteriilor pe baza cărora acesta să poată fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice [art. 989 alin. (1) noul Cod Civil];
- donaţia care contravine principiului irevocabilităţii, deci care: a) este afectată de o condiţie a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa donatorului; b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în contractul de donaţie; c) conferă donatorului dreptul de a denunţa unilateral contractul; d) permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun; dacă dreptul de a dispune vizează doar o parte din bunurile donate, nulitatea operează numai în privinţa acestei părţi [art. 1015 alin. (2) C.civ];
- testamentul reciproc (art. 1036 noul Cod Civil);
- opţiunea succesorală afectată de modalităţi (art. 1101 noul Cod Civil);
- actul juridic care are un obiect nedeterminat sau ilicit [art. 1225 alin. (2) noul Cod Civil] sau care priveşte o prestaţie nedeterminabilă ori ilicită [art. 1226 alin. (2) noul Cod Civil];
- actul juridic încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă [art. 1242 alin. (1) noul Cod Civil];
- contractele prin care judecătorii, procurorii, grefierii, executorii, avocaţii, notarii publici, consilierii juridici şi practicienii în insolvenţă cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea [art. 1653 (2) noul Cod Civil];
- subarendarea totală sau parţială [art. 1847 alin. (2) noul Cod Civil];
- contractul de rentă viageră care stipulează o rentă constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua încheierii contractului (art. 2246 noul Cod Civil);
- tranzacţia încheiată pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută, în afară de cazul în care părţile au tranzacţionat expres asupra nulităţii [art. 2274 alin. (1) noul Cod Civil] etc.
b) Ţinând cont de condiţiile de validitate, putem reţine, generic, următoarele cauze care atrag nulitatea absolută a actului juridic civil:
- încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la capacitatea civilă, însă numai dacă este vorba de nerespectarea unei incapacităţi speciale de folosinţă a persoanei fizice instituite pentru ocrotirea unui interes general [spre exemplu, încălcarea incapacităţii speciale de folosinţă instituite de art. 44 alin. (2) din Constituţie, a incapacităţii instituite de art. 1653 alin. (1) noul Cod Civil etc], de lipsa capacităţii de folosinţă a persoanei juridice sau de nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice fără scop lucrativ [art. 206 alin. (2) şi (3) noul Cod Civil];
- lipsa totală a consimţământului111 (de exemplu, când manifestarea de voinţă a fost exprimată fără intenţia de a produce efecte juridice), cu excepţia cazului în care legea prevede sancţiunea nulităţii relative;
- nevalabilitatea obiectului actului juridic civil [spre exemplu, cazul prevăzut de art. 1847 alin. (2) noul Cod Civil] sau a obiectului obligaţiei;
- nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic civil, dar numai atunci când cauza este ilicită (inclusiv în ipoteza fraudei la lege) sau imorală, afară de situaţia în care prin lege s-ar dispune altfel. A se vedea, spre exemplu, Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1815/1989, în Dreptul nr. 7/1990, p. 66 (nulitatea absolută pentru cauză imorală a contractului de întreţinere încheiat în scopul menţinerii stării de concubinaj); dec. nr. 144/1983, în Repertoriu 1980-1985, p. 79, nr. 70 (nulitatea liberalităţii prin care s-a urmărit începerea, continuarea sau reluarea unei relaţii de concubinaj);
- nerespectarea formei cerute de lege ad validitatem; în cazul donaţiei, fiind vorba despre un contract pentru care legea cere forma autentică ad validitatem, este necesar ca atât oferta de donaţie, cât şi acceptarea acesteia să îmbrace forma solemnă. Tocmai de aceea, s-a decis că împrejurarea că oferta de donaţie a fost întocmită în formă autentică nu echivalează cu perfectarea actului, în condiţiile în care nu s-a putut face dovada acceptării de către donatar în formă autentică - I.C.C.J., s. civ. şi de propr. intelect., dec. nr. 937/ 2009, www.scj.ro.
- nerespectarea dreptului de preempţiune în cazurile expres (şi limitativ) prevăzute de lege, anume nerespectarea dreptului de preempţiune al statului în cazul prevăzut de art. 45 alin. (5) din Legea Codului silvic nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul prevăzut de art. 36 alin. (5) din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în cazul prevăzut de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cu modificările ulterioare (cu precizarea că, în ultimele două cazuri, există un drept de preempţiune subsecvent celui al statului în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale).
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Cauzele de nulitate absolută
