Efectele nulităţii
| Comentarii |
|
efectele nulităţii, prin efectele nulităţii actului juridic civil înţelegem consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii nulităţii, adică urmările datorate desfiinţării în întregime sau în parte a unui act juridic civil care a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la condiţiile sale de validitate.
Aşadar, esenţa efectelor nulităţii este exprimată în chiar definiţia nulităţii şi constă în lipsirea actului juridic civil de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.
Efectul nulităţii actului juridic civil este exprimat foarte sugestiv prin adagiul quod nullum est, nullum producit effectum.
Generic, efectul nulităţii constă în desfiinţarea raportului juridic civil născut din actul juridic civil lovit de această sancţiune şi, prin aceasta, restabilirea legalităţii.
Concret însă, efectele nulităţii diferă, în primul rând, după cum nulitatea este totală sau parţială, iar, în al doilea rând, în funcţie de ceea ce s-a întâmplat după încheierea actului juridic civil lovit de nulitate, mai exact, după cum actul a fost sau nu executat şi după cum au fost încheiate sau nu acte juridice ulterioare în legătură cu aceleaşi drepturi.
Sub cel de-al doilea aspect menţionat mai sus, vom distinge următoarele ipoteze:
- dacă actul juridic nu a fost executat până în momentul în care este anulat, aplicarea sancţiunii nulităţii înseamnă că acel act nu mai poate fi executat nici după acest moment, deci partea sau părţile actului juridic se află în situaţia în care nu ar fi făcut actul juridic respectiv. în consecinţă, cel pentru care actul juridic ar fi urmat să dea naştere la drepturi subiective civile nu îşi va mai putea exercita aceste drepturi, care sunt socotite că nu s-au născut, iar cel pentru care actul urma să dea naştere la obligaţii civile nu va mai fi ţinut să le aducă la îndeplinire;
- dacă actul juridic a fost executat, în tot sau în parte, până în momentul declarării nulităţii, aplicarea nulităţii înseamnă desfiinţarea retroactivă a actului juridic, precum şi restituirea, reciprocă sau, după caz, unilaterală, a prestaţiilor efectuate în temeiul acelui act;
- dacă actul juridic a fost executat, iar, până în momentul declarării nulităţii, una dintre părţile acestuia a încheiat un act juridic cu o terţă persoană, prin care fie s-a transmis dreptul născut din actul nul, fie s-a constituit ori s-a transmis un drept în strânsă legătură cu dreptul născut din actul nul, aplicarea sancţiunii nulităţii presupune desfiinţarea retroactivă a actului juridic executat (actul juridic primar), restituirea prestaţiilor efectuate în baza acestui act, precum şi desfiinţarea actului juridic subsecvent.
