Cenzor
| Comentarii |
|
cenzor, persoană abilitată, în principal, să verifice gestiunea unei societăţi comerciale. De asemenea, c. este obligat să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele; să verifice dacă registrele societăţii sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare; să facă propuneri cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului.
I. Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. în toate cazurile, numărul c. trebuie să fie impar. în caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare ori renunţare la mandat a unui c., acesta va fi înlocuit de supleant; în această situaţie, precum şi în cazul în care numărul cenzorilor nu se poate completa prin înlocuirea cu supleanţi ori nu mai rămâne în funcţie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenţă adunarea generală în vederea desemnării unui nou c. C. sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi. C. trebuie să îşi exercite personal mandatul. La societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre c. este, în mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice. Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, înregistrează la registrul comerţului orice schimbare a c., respectiv auditorilor financiari. C. pot fi acţionari, cu excepţia c. expert contabil, care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative. Nu pot fi c., iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor: i) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor; i) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de c., un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta; iii) persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de administraţie, respectiv al consiliului de supraveghere şi al directoratului; iv) persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege. C. sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit. Constatările c. privind întreaga gestiune a societăţii, precum şi propunerile pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului se cuprind într-un raport amănunţit care se prezintă adunării generale. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România. Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul c. sau, după caz, al auditorilor financiari (art. 163 Legea 31/1990). Pentru întocmirea raportului, c. vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale; pentru celelalte obligaţii impuse de lege, c. vor putea lucra separat. Deliberările c., precum şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor se trec într-un registru special. C. sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunoştinţă membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale. C. au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor. Este interzis c. să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor. Orice acţionar are dreptul să reclame c. faptele despre care crede că trebuie cenzurate, iar aceştia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală. în cazul în care reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, c. sunt obligaţi să o verifice. Dacă vor aprecia că reclamaţia este întemeiată şi urgentă, sunt obligaţi să convoace imediat adunarea generală şi să prezinte acesteia observaţiile lor. în caz contrar, ei trebuie să pună în discuţie reclamaţia la prima adunare. Adunarea generală trebuie să ia o hotărâre asupra celor reclamate, în cazul societăţilor în care au fost desemnaţi auditori interni, potrivit legii, orice acţionar are dreptul să reclame acestora faptele despre care cred că trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea în vedere la întocmirea raportului către consiliul de administraţie, respectiv consiliul de supraveghere. în cazul în care reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social ori o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligaţi să verifice faptele reclamate, iar în cazul în care sunt confirmate, fiind consemnate într-un raport ce va fi comunicat consiliului de administraţie, respectiv consiliului de supraveghere, şi pus la dispoziţie adunării generale; în acest caz, consiliul de administraţie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat să convoace adunarea generală (art. 1641 Legea 31/1990). întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare (art. 166 Legea 31/1990). Prevederile privitoare la c. nu sunt aplicabile societăţilor pe acţiuni care optează pentru sistemul dualist de administrare (art. 153 Legea 31/1990). II. în cazul societăţii cu răspundere limitată, dispoziţiile prevăzute pentru c. societăţilor pe acţiuni se aplică şi c. din societăţile cu răspundere limitată (art. 199 Legea 31/1990). Dacă societăţii nu îi incumbă obligaţia legală de auditare, adunarea asociaţilor poate numi unul sau mai mulţi cenzori ori un auditor financiar. Dacă numărul asociaţilor trece de 15, numirea c. este obligatorie. în lipsă de c. sau, după caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociaţi, care nu este administrator al societăţii, va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în societăţile în nume colectiv [art. 199 alin. (5) Legea 31/1990].
