Cenzorii societăţii
| Comentarii |
|
cenzorii societăţii, Definiție şi desemnare. Competenţele (atribuţiile) cenzorilor. Modul de lucru al cenzorilor. Încetarea calităţii de cenzor. Răspunderea cenzorilor
Definiție şi desemnare
Cenzorii societăţii reprezintă organul desemnat cu prerogativa supravegherii gestiunii societăţii, inclusiv cu verificarea legalităţii situaţiilor financiare. Potrivit dispoziţiilor art. 159 din Legea nr. 31/1990, societatea pe acţiuni va avea trei cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. în toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
în cazul societăţii cu răspundere limitată legea prevede că dacă numărul asociaţilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie [art. 199 alin. (3)].
La constituirea societăţii, cenzorii sunt desemnaţi de către asociaţi şi prevăzuţi în actul constitutiv al societăţii. Ulterior, cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi [art. 159 alin. (2)].
Legea (art. 161) dispune că cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil, care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative. Potrivit aceluiaşi text de lege, nu pot fi cenzori: rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor: persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administrator sau de la societate; persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de administraţie, respectiv al consiliului de supraveghere şi al directoratului, în temeiul art. 73’, persoanele care, pe durata exercitării mandatului de cenzor, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice.
Mai trebuie reţinut că, în conformitate cu art. 161 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit. Se observă că, spre deosebire de administratori, care pot fi sau nu retribuiţi, cenzorii sunt în mod obligatoriu remuneraţi pentru atribuţiile pe care le exercită.
în sfârşit, se impune a fi reţinut că reglementările legale obligă consiliul de administraţie, respectiv directoratul, să înregistreze la registrul comerţului orice schimbare a cenzorilor (art. 1601 din Legea nr. 31/1990). Deci, la fel ca şi administratorii, cenzorii societăţii sunt supuşi publicităţii. Norma legală de mai sus privind publicitatea cenzorilor se referă la societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, însă, neîndoielnic, ea îşi găseşte aplicare şi la societatea cu răspundere limitată ce are mai mult de 15 asociaţi, precum şi în celelalte cazuri când alegerea cenzorilor este facultativă.
Restricţiile şi incompatibilităţile reglementate de lege în persoana administratorilor se aplică şi cenzorilor [art. 166 alin. (3)].
Competenţele (atribuţiile) cenzorilor
Principalele atribuţii ale cenzorilor sunt legiferate în cuprinsul art. 163-164 din Legea nr. 31/1990. Dispoziţiile legale menţionate stipulează, cu valoare de principiu, că cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Despre toate aceste aspecte, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profiturilor, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit. Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.
Cenzorii şi, după caz, auditorii interni, au obligaţia aducerii la cunoştinţa membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederii actului constitutiv pe care le constată, iar în cazurile mai importante, le vor aduce la cunoştinţă adunării generale [art. 163 alin. (5)].
în exercitarea atribuţiilor lor, cenzorii au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor. Legea interzice cenzorilor să comunice acţionarilor, în particular, sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor (art. 164).
în afară de cele prevăzute de lege, asociaţii, prin actul constitutiv sau în cadrul adunărilor generale, pot stabili şi alte atribuţii şi prerogative în persoana cenzorilor, precizând totodată modul de îndeplinire a unor astfel de atribuţii.
Modul de lucru al cenzorilor
Potrivit dispoziţiilor art. 165 din Legea nr. 31/1990, pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 163 alin. (2), adică cele privind supravegherea gestiunii societăţii, verificarea situaţiilor financiare, precum şi propunerile pe care le consideră necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor delibera împreună. Cu toate acestea, ei vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale. Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat [art. 165 alin. (2)].
Încetarea calităţii de cenzor
Calitatea de cenzor încetează prin expirarea duratei pentru care au fost aleşi, în caz de deces, împiedicare fizică sau legală, revocarea din funcţie, renunţarea la mandat etc.
Legea conţine unele reguli speciale cu privire la situaţiile de vacanţă a cenzorilor. Astfel, potrivit prevederilor art. 162 din lege, în caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare sau renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit de supleant. în această situaţie, precum şi în cazul în care numărul cenzorilor nu se poate completa prin înlocuirea cu supleanţi ori nu mai rămâne în funcţie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenţă adunarea generală în vederea desemnării uni nou cenzor.
în ceea ce priveşte revocarea, legea dispune că cenzorii vor putea fi revocaţi numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare [art. 166 alin. (2)]. Constatăm aşadar o diferenţă esenţială între modul de desemnare şi cel de revocare al cenzorilor din funcţie. Dacă în privinţa desemnării, legea [art. 159 alin. (2)] prevede că cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor, fără să precizeze felul adunării (ordinară sau extraordinară) şi fără să instituie condiţii (reguli) de cvorum şi majoritate speciale, revocarea lor se face cu votul cerut la adunările extraordinare. Faţă de reglementările speciale ale legii, concluzionăm că, spre deosebire de revocare, alegerea cenzorilor este de competenţa adunării generale ordinare, cu cvorumul şi majoritatea cerute de lege pentru această adunare.
Răspunderea cenzorilor
Legea nr. 31/1990 în art. 166 alin. (1) prevede că întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. Aceasta înseamnă că la fel ca în cazul administratorilor răspunderea cenzorilor poate fi civilă, penală, contravenţională etc
Multumesc
Citește mai mult
tocilar sau ai o memorie buna de a invata legile care se cer la un asemenea examen,categoric ca reusesti si fa ra stii ce este adevarata contabilitate.Multumesc.contabil.