Cerere CEDO Strasbourg, adresa
Comentarii |
|
cerere CEDO Strasbourg (adresă), Art. 20 din Constituția României garantează dreptul cetăţenilor români să apeleze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acest articol al Constituţiei României stabileşte că Statul va interpreta şi aplica dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care ţara noastră este parte. Reglementările internaţionale la care România este parte au prioritate atunci când acestea din urmă prezintă neconcordanţe cu legile noastre interne. Singura excepţie este cazul în care legea internă conţine o dispoziţie mai favorabilă.
România a ratificat la 20 iunie 1994 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale precum şi cele 11 protocoale adiţionale. Ţara noastră a recunoscut, la aceeaşi dată, şi jurisdicţia CEDO.
Convenţia CEDO şi protocoalele ei adiţionale cuprind drepturile fundamentale ale persoanelor, drepturi enunţate în mod expres şi pe care statele contractante sunt obligate să le respecte. Cetăţenii acestor state se pot adresa Curţii europene atunci când oricare dintre ţările contractante a încălcat cel puţin unul dintre drepturile fundamentale. Plângerile trebuie să privească actele unei autorităţi publice (administraţie, instanţe de judecată, parlament) al unuia dintre statele semnatare ale Convenţiei. Curtea europeana nu are competenţa să soluţioneze litigiile împotriva unor persoane particulare sau instituţii private.
Curtea europeană a drepturilor omului este o instituţie internaţională. Ea poate primi cererea persoanei care sesizează violarea drepturilor fundamentale garantate prin Convenţie şi protocoale doar dacă a îndeplinit anumite condiţii. De asemenea, contrar credinței anumitor petenți, CEDO nu are competenţa să anuleze sau să modifice hotărârile instanţelor naţionale pentru că nu este o instanţă de control judiciar faţă de acestea. Orice persoană fizică , organizație non-guvernamentală (ONG) sau grup de persoane poate adresa Curţii cereri individuale, în baza art. 34 al Convenţiei.
Condiţiile de admisibilitate ale sesizării Curţii cu o cerere individuală sunt următoarele:
1. Puteți sesiza Curtea decât după ce ați epuizat toate căile de recurs interne ale unei cereri de chemare în judecată. Aceasta înseamnă că ați sesizat în prealabil şi cea mai înaltă jurisdicţie competentă, cu respectarea regulilor şi a termenelor de procedură.
2. Termenul în care puteți sesiza Curtea este de 6 luni de la data deciziei interne definitive. Acest termen curge de la data la care autoritatea naţională competentă cea mai înaltă şi-a pronunţat decizia (dacă plângerea se referă la o condamnare, termenul curge de la pronunţarea hotărârii finale în ordinea normală a căilor de atac şi nu de la respingerea ulterioară a unei eventuale cereri de revizuire). Dacă depăşiți acest termen, Curtea nu vă mai poate examina plângerea.
3. Reclamantul sau reprezentatul său trebuie să formuleze cererea în scris şi să o semneze. Cererea unui ONG sau al unui grup de persoane fizice trebuie semnată de reprezentanții lor. Când persoana fizică, organizaţia neguvernamentală sau grupul de persoane acţionează prin intermediul unui reprezentant (avocat sau mandatar), acesta trebuie să prezinte o procură sau împuternicire scrisă. Camera sau comitetul Curţii, pot decide asupra oricărui aspect referitor la faptul de a şti dacă persoanele, care au semnat cererea, erau împuternicite să o facă.
Procedura la CEDO
Procedura unei plângeri adresate CEDO are două faze distincte.
1. Într-o primă fază, este examinată cererea în vederea admisibilităţii sau inadmisibilităţii acesteia. Dacă cererea este inadmisibilă, plângerea nu va fi înregistrată pentru soluţionare de către Curte.
2. Dacă plângerea este admisibilă, se trece la faza a doua, înregistrându-se plângerea, care va cuprinde stabilirea faptelor, o încercare de rezolvare amiabilă şi dacă încercarea de rezolvare amiabilă a eşuat, se va întocmi un raport cu care va fi sesizată Curtea, care va pronunţa, în respectiva cauză, o hotărâre. Prima fază de adresare la CEDO se va realiza printr-o cerere adresată: „Grefierului Curţii Europene a Drepturilor Omului, Consiliul Europei, F-67075 STRASBOURG CEDEX”. Grefierul asistă Curtea în îndeplinirea funcţiilor sale. Lui îi revine rolul de intermediar pentru comunicările şi notificările adresate Curţii sau care emană de la aceasta.
Limbile oficiale ale Curţii sunt franceza şi engleza, dar în prima fază până la admisibilitatea cererii, acestea pot fi redactate şi într-o limbă oficială a uneia din părţile contractante, inclusiv limba română. Din momentul în care cererea a fost declarată admisibilă, trebuie folosită una din limbile oficiale ale Curţii, dacă preşedintele Marii Camere nu autorizează folosirea în continuare a limbii în care a fost întocmită petiţia. În acest caz partea care a solicitat autorizarea trebuie să asigure interpretarea sau traducerea în limbile engleză sau franceză a observaţiilor orale sau scrise, şi să-şi asume şi cheltuielile ce rezultă din aceasta.
Procedura în faţa CEDO este contradictorie şi publică.
Formularul cererii tip pentru sesizarea Curţii si alte informaţii utile pot fi obţinute de la adresa: http://www.echr.coe.int/Documents/Application_Form_RON.pdf
Cererea trebuie completată cu exactitate şi întregime. Dacă există mai mulţi reclamanţi, se vor da pentru fiecare dintre ei informaţiile cerute utilizând la nevoie o filă separată. Dacă partea desemnează un reprezentant, acesta trebuie să fie consilier juridic sau avocat, să fie o persoană abilitată să profeseze într-unul dintre statele părţi la Convenţie şi să rezideze pe teritoriul unuia dintre acestea, sau o altă persoană agreată de Curte.
Ca regulă generală se consideră că cererea a fost introdusă la data primei comunicări făcute de reclamant, ce expune, chiar numai în mod sumar, obiectul cererii. Curtea dacă consideră acest lucru justificat, poate totuşi decide să reţină o altă dată de introducere.
Trebuie să explicaţi clar, amănunţit şi concis faptele care constituie motivele plângerii, urmărind să descrieţi evenimentele în ordinea în care s-au produs, menţionând datelor exacte. Atunci când faptele se referă la mai multe cereri distincte (ex. mai multe ansambluri de cereri judiciare), trebuie prezentată fiecare cerere în parte. Trebuiesc menţionate dispoziţiile Convenţiei care au fost încălcate, sau când anumite ingerinţe în exerciţiul drepturilor pe care le garantează sunt autorizate de Convenţie, trebuie explicat motivul pentru care se consideră că ingerinţa respectivă nu era autorizată.
Recursurile care s-au exercitat în faţa autorităţilor naţionale trebuie descrise în mod complet, iar dacă un recurs nu s-a exercitat trebuie menţionat şi explicat de ce nu a fost exercitat. Obiectul cererii trebuie să cuprindă ce se aşteaptă de la procedura care se angajează în faţa Curţii, cu precizarea în linii mari, a pretenţiilor pe care le are în vederea unei satisfacţii echitabile. Dacă cererea a mai fost supusă unei alte instanţe internaţionale, trebuie arătate, în detaliu, procedurile urmate şi deciziile date, ataşându-se şi o copie de pe acestea.
Reclamantul care doreşte ca identitatea sa să rămână secretă trebuie să precizeze acest lucru şi să facă o expunere a motivelor ce poate justifica această derogare de la regulile Curţii. Preşedintele Camerei poate autoriza anonimatul numai în cazuri excepţionale şi justificate.
Toate hotărârile şi documentele anexate cererii se trimit numai în copie. Curtea nu poate reţine nici o cerere anonimă, chiar dacă ea este aceeaşi cu o cerere examinată anterior de Curte sau deja supusă unei alte instanţe internaţionale de anchetă ori de reglementare şi dacă ea nu conţine fapte noi. De asemenea Curtea declară inadmisibilă orice plângere, când o consideră incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei sau protocoalelor sale, fiind în mod vădit nefondată sau abuzivă. În cazul în care cererea este incompletă, este posibil ca ea să nu fie înregistrată şi examinată. Curte poate să ceară completarea ei în termen de 6 luni de la înştiinţare. De asemenea, Curtea poate solicita părţilor să-i supună orice informaţie referitoare la fapte, orice documente sau orice alte elemente pe care le consideră pertinente şi să le invite să ofere în scris observaţii complementare. Chiar înainte de a decide în privinţa admisibilităţii, Camera poate să decidă, fie la cererea părţilor, fie din oficiu, obţinerea unei audienţe, părţile fiind invitate să se pronunţe asupra problemelor de fond ridicate. Odată ce a decis să reţină o petiţie individuală, Curtea poate invita părţile să-i supună alte elemente de probă, precum şi observaţii scrise. Aceste observaţii scrise sau documente nu pot fi depuse decât în termenul fixat de preşedintele Camerei sau de judecătorul raportor, iar în cazul în care nu se respectă acest termen, acestea nu vor fi adăugate la dosar, cu excepţia cazului în care există o decizie contrară a preşedintelui Camerei. Pentru calcularea acestui termen se ia în considerare data certificată a expedierii documentului, sau, în lipsa acestuia, data primirii la Grefă.
Preşedintele Camerei, poate, după depunerea observaţiilor de către Înalta Parte Contractantă, în privinţa admisibilităţii cererii, sau după expirarea termenului fixat în acest scop, ca, la cererea petentului sau din oficiu, să acorde asistenţă judiciară acestuia, pentru apărarea cauzei sale. Asistenţa judiciară se acordă în cazul în care aceasta este necesară bunei desfăşurări a cauzei în faţa Camerei şi dacă petentul nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru a face faţă, în totalitate sau în parte, cheltuielilor pricinuite de susţinerea cauzei sale. Pentru a stabili dacă petiţionarul are sau nu mijloace financiare suficiente, pentru a face faţă cheltuielilor pricinuite de susţinerea cauzei sale, acesta este invitat să completeze o declaraţie în care să se indice resursele sale, bunurile sale sub formă de capital şi angajamentele financiare pe care le are faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa, sau orice altă obligaţie financiară. Această declaraţie trebuie să fie certificată de autorităţile interne în drept. Grefierul urmează să informeze părţile interesate cu decizia luată, şi cu stabilirea mărimii onorarilor şi a sumei ce se va plăti cu titlu de cheltuieli. Asistenţa judiciară poate acoperi în afară de onorarii, cheltuielile de deplasare şi de sejur, ca şi alte cheltuieli făcute în avans, prezentate de petent sau de reprezentantul său desemnat. Preşedintele Camerei poate retrage sau modifica, în orice moment, beneficiul asistenţei judiciare. Curtea poate acorda o satisfacţie echitabilă, atunci când declară că a avut loc o violare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al statului respectiv nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei violări.
O hotărâre a unei Camere devine definitivă la expirarea termenului de 3 luni sau înainte dacă părţile declară că nu intenţionează să ceară trimiterea la Marea Cameră sau dacă s-a respins cererea de trimitere. Toate hotărârile definitive ale Curţii sunt obligatorii pentru statele pârâte interesate. Pentru a se asigura executarea hotărârii, aceasta este trimisă Comitetului Miniştrilor care supraveghează punerea ei în executare. Tot el are sarcina să verifice dacă statele care au fost judecate au luat măsurile necesare pentru a se achita de obligaţiile speciale sau generale ce rezultă din hotărârile Curţii.
Citește mai mult
refuzat să-mi dea Ajutorul Social casă pot întreținerea copiii mei minori 3 . Statu se bate joc de oameni care nu au unde trăi și de pensionari și învalizi și se ridică pensia 6,1% cum pensionari și învalizi să trăiască cum. Spune-mi drept . Statu primesc salariul o sută de miii de lei și pensia cinzeci de mii de lei. Dar statu fură și fură și fură și peste hotare dar la lume săracă nu dă nimica și la pensionari și învalizi și la familie vulnerabile tot nu dă nimica. Spuneți mie asai normal cum să face pe nedreptate.In anul 1990 m-am aflat intrun moment nepotrivit la acea vreme,am fost acuzat de o tentativa de viol si condamnat la 4 ani cu executare.Am ispasit pedeapsa si am facut si reabilitare a acelei prersupuse tentative de viol. Acum in anul 2022 la 32 de ani de la acea condamnare am fost obligat sa ma prezint la politie pentru prelevare de probe biologice si fotografiere,ampretare pentru a fi bagat intro baza de date fara consintamantul meu si cu specificatia ca daca ma supun voi putea fi
Citește mai mult
condamnat intre 6 luni si un an inchisoare.Pe deasupra sunt obligat sa ma prezint la politie din 2 in 2 luni pentru a fi verificat si daca vreau sa plec mai mult de 15 zile ,trebuie sa anunt organele de politia. Mentionez ca eu am facut reabilitarea acelei condamnari din anul 1990 si trebuie sa suport niste nereguli din partea POLITIEI cat si a statului Roman. Va rog sa ma ajutati cu aceasta problema.Multumesc si astept un raspuns.Citește mai mult
nemultumita de raspunsul dat de judecatoria Aiud hud.Alba si doresc sa va trimit in scris toate actele doveditoare sotul meu fiind mort 10zile dula care a urmat calvarul,doresc sa mi se faca dreptate ptr.ca justitia din Romania nu-si face datoria ptr.unom care a fost lovit de un imbecil .Asa ceva nu se poate un om lovit mortal pe trecere iar lui o pedeapsa de un an cu suspenare daca e nevoie am sa merg pina la dv.sa-mi obtin dreptateasau sa va cerem azil politic deoarece noi nu mai vrem sa stam in Romania între corupti.Va multumesc doresc un raspuns corect.Am sa va trimit si in scis.Citește mai mult
într-o situație precara fiind operat a doua oara. Vreau sa sesizez în numele soțului meu Oana Gheorghe florin plângere pentru a fi despăgubit pt ca nu i sa îndeplinit drepturile și timp de 8 zile nu i-sa permis sa sune acasă eu cred ca penitenciarul avea obligația sa sune familia deținutului sa anunțe situația. Eu am sunat penitenciarul pt detalii mai clare și mia spus ca deținutul era foarte bine dar de fapt în acel moment era pe masa de operație. Nu are condițiile necesare unui bolnav nu este îngrijit la timp și vreau sa fie despăgubit. Nr meu de este0731399386 va mulțumesc pt înțelegere sper ca se va face dreptateCurtea Europeană a Drepturilor Omului,
F-67075 Strasbourg Cedex,
Franţa
Indraznesc sa apelez la competenta Dumneavoastra cu rugamintea de a ma informa care este sentinta data de CEDO impotriva Bulgariei intr-o speta legata de modul de calcul , mai bine zis de repartizare a cheltuielilor pentru incalzire intr-un condominiu. In spatiul public a aparut aceasta informatie de curand, in sensul ca cheltuielile de incalzire pentru spatiile comune se repartizeaza proportional cu cota detinuta, la toti locatarii indiferent daca au sau nu centrala termica pentru incalzirea propriului apartament.
Citește mai mult
Deduc ca este vorba despre o sentinta data in anul 2019.Va multumesc
Dumitru MIHALCEA
Cluj Napoca
strada Donath nr.17/M2-37
(M) 0770840730
(T) 0264 587190
Citește mai mult
ca ma ajuta cu lucru peste hotare casa lucrez la lucru bun si eu am crezut pe ea. Larisa capu mare ma luat la ea acasa vo citeva zile . Larisa capu mare ma intreba daca eu vreu sa ma duc la lucru peste hotare la lucru bun. Eu nam stiut ce lucru este acolo. Eu eram minor la 17 ani am fost vinduta de 3 ori in turcia in Istanbul in izmir antalia si rusia si arabia Syria. Si peurma am venit in moldova am venit la larisa capu mare ma dus la o cunoscuta dea ei sa vorbeasca cu ea sa ma vinda mai departe dar eu nu am vrut de loc pentruca cind am fost vinduta la 17 ani eram virgina acola sa batut joc de mine si am prins grafida si molipsita de sifilis. Padruga lu larisa capu mare ma lecuit de boala care ama avut eu . Si eu am baut tableci pentru sa pierd sarcina care ama avut eu. Eu mam dus la politie sa scriu cerere si politia de la orchei aspus ca eu sint eu vinovata ca mam dus la lucru prostitutia. Eu nus vinovata de loc. Eu mam dus sami caut de lucru la chisinau. Eu am inceput sa lucrezi la peata centrala realizator la haine . Si o femeie nea facut cunostita un barbat de la tara noi neam luat . Eu am vrut sa fac o familie normala dar sa primit altfel. Eu am trei copiii de la el. Eu am vacut conistita 2006 data 9 iunie tot a fost normal si am nascut primu copil 2007 data 19 aprilie dar eu cu fostu sot traiam la fosta soacra la dinsa acasa 10 luni si eu am prins grafida adoua oara si fosta soacra si cumnatele mele a auzit ca eu sint grafida cu adoilea copil si fosta soacra si cumnatele mele mau trimis sami fac abord dar eu nu am vrut sami fac abord si cumnatele mele si fosta soacra mau alungat din casa lu fosta soacra si eu am luat baetu meu sa ma duc din satu tararesti raionu strasani si eu mam dus unde ma duce ochi. Si eu ama ajuns la bic la tararesti si mam intilnit cu femeie lu primaru de la tararesti si ea ma oprit sa ma urc in masina si nea dus la tararesti si el agasit o gazda la tararesti si neam mutat la gazda asta de la tara si eu am nascut a doilea copil in anul 2008 data 20 octombrie cu chin si greu am crescut copiii mei numa eu stiu cum am crescut trei copiii a mei. Fostu sot lucra la moscova ori prin sat dar lucra numa pedegeaba . Eu primeam bani pe copiii mei 100 de lei ori 250 de lei si pentru pelisi 1000 de lei ori 2500 de lei. Si eu avem grija de copiii mei ii duceam la gredinita si napoi la gazda unde traiam cu copiii mei. Si fostu sot sa dus la moscova sa lucreze si el atrimis bani multi o mie de euro lu sora raea Iliescu si lu barbatu lu raea Iliescu vitalic corpoceanu care are bar incentru. Eu ama auzit ca fostu sot a trimis o mie de euro lu sora luia cea mai mica. Eu am dat la divort si lam pus la alimente. El nea platit numa 4 ori alimente si gata. Eu am dat la divort pentruca fostu sot nu da mia bani sami tretin copiii mei. Fostu sot se purta cu mine rau foarte agresiv si eu ama avut judecata penala cu dinsu si judecata ea spus luia sa nu vie la gazda unde traiam cu copiii mei. Si fostu sot si cumnatele mele si fosta soacra ma alungat de la gazda asta care traiam cu copiii mei. Si fostu sot avenit la mine la gazda si nea luat copiii mei ca eu nam unde trai. Si avenit sina lu stapinu casei si aspus ca eu nu vreu sa traiesc cu fostu sot mai de parte ma alunga de la gazda. Si eu am pregatit hainele a copiii mei si leam dat luia sa le duca la mama luia si eu am pregatit hainele amelea si leam dus la veronica calancea. Si eu mam dus la chisinau sami caut de lucru si neam gasit de lucru la restoran si eu am inceput lucru pe data 1 mai 2014 . Eu mam dus la matineu pe data 15 mai 2014 la baetu meu si dupa matineu ma chemat la primarie sa scriu cerere ca ma duc la lucru era primaru si secretaru si asistenta sociala si politia si fostu sot si a scris si eu prima si fostu sot cererea ca noi amindoi asa lucram amindoi eu in chisinau el la moscova si eu mam dus la chisinau la gazda. Eu am lucrat 3 ani chisinau sa pot plati gazda si sa ma pot intretine pe mine si copiii mei dar nu nea ajungea de loc pentruca dadea putin leafa cind lucram ajutor de bucatar zi la zi cu 2500 de lei o mie de lei plateam pe gazda dar o mie cinci sute trebuie sami cumpar la copiii mei dar nu ajungea de loc pentru ca e scump. Eu am facut cunostita cu o femeie din chisinau si eu cu dinsa vorbeam in privinta la lucru si ea prelazit mia de lucru la polonia la capsune eu am fost de acord sa ma duc la lucru. Ea nea spus ca nu poate pentru ca ea aluat telefon in credit si baetu ei trebuie sa dae examen in luna iunie ca amintuit 9 clase si eu am crezuto pe olia corpoceanu ea traeste la orchei. Si eu mam dus 23 mai 2017 si ama ajuns pe data 24 mai 2017 sara si mam dus la pani eva o cunoscuta dea lu olea corpoceanu si soferu si un om a vorbit cu pani eva si a intrebato pe dinsa daca capsuna si malina e coapta dar pani eva a spus ca capsuna si malina e Verde si adoua zi pe data 25 mai. Soferu sa pornit sa eie niste persoane sai duca acasa in moldova era in rutiera 4 persoana si eu am cerut la o femeie telefonu sai sun lu olea corpoceanu si eu eam spus ca femeia cea nu ma primit la dinsa cu culesu capsunele si malina si olea corpoceanu a inceput sa striga la mine telefon si din cauza la soferu ion eu am esit din rutiera si mam dus unde ma duce ochi mei. Si peurma ama ajuns intro hotel si am intrebat de lucru daca se poate sa lucrezi la hotel dar safa a spus nu pentruca nam avut viza in polonia si eu mam dus mai de parte si eu am vazut afara taxist 3 barbati si eu am vorbit cu Andrei cum sa ajung la pani eva si Andrei nea spus ca trebuie sa mergi mult la pani eva si Andrei ma intrebat daca eu am de lucru eu am spus nu si Andrei azis sa lucrezi la dinsu sa lucrezi servitoare si el nea spus sa ma sui in masina luia si el ma luat la dinsu acasa si el a inchis cu cheia usa la dinsu in kfartira si el a scus chea si peurma el si drugu luia sa batut joc de mine adica mau violat pe mine si andrei si cameli erau norcomani si nea propus si mia sa beau bauturi spirtoase si sa ma droghezi narcotica si sa fiu prastituata dar eu nu am vrut sa fiu o femeie destrabalata si Andrei si cameli ma palit in cap si ma aruncat la acincilea etaj si cameli a fugit si pe dinsiii ea prins ea inchisi in puscarie. Eu am stat la spital gdansk polonia si mia nea facut operatie la picioru drept si nea pus metal titan si eu am ramas invalida pe veata si eu am stat un an 5 luni sudu no fost de loc. Poloneze sint contra ca eu cer maralno userb 2 milioane de euro eu am dreptu sa cer asa suma eu am ramas invalida pe veata eu nu pot lucra mia este foarte greu mia imi trebuie reabilitatie sa fac. Eu trebuie sami fac incaltaminte ortopedica in fiecare an . Mia i mi trebuie sami fac operatie sami scot metalu titan dar eu nam bani . Eu sint orfana eu am trei copiii mei si nam unde trai. Eu am dat toate documentele sami faca grupa de invalida dar poloneze a refuzat sami faca grupa. Poloneze intinde zilele casa fie sudu pentruca eu cer maralno userb eu am dreptu sa cer maralno userb pentru ca eu am ramas invalida pe veata si poloneze vreu ca eu sa uit ce sa intimplat cu mine dar asta nu se uita de loc pe mine ma doare inima sufletu. Eu amu dorm afara ca nam unde sa ma duc copiii mei traesc la fosta soacra si cu fostu sot. Eu nu pot lucra nu am unde trai. Traesc afara . Eu mam dus la policlinica si am vorbit cu medicul de familie sami fac grupa de invalida dar medicul de familie a refuzat sami faca grupa de invalida. Ajutatima varog frumos din tot inima din tot sufletu eu a ramas asa situatie foarte grafa si invalida pe veata si cu trei copiii mei. Cum sa traiesc mai departe unde sa ma duc in padure trei copiii mei ocolo sa traiesc spunetimi va rog frumos. Mia imi este foarte greu pe suflet in ce situatie ama ajuns eu amu. Ajutatima varog frumos.Eu am fost plecata si in Pakistan la sotul meu de am stat 4 luni in pakistan ca noi ne iubim foarte mult ,din care am incercat sa facem viza la ambasada Romana din pakistan islamabad dar ne refuzato pe motivul ca este casatorie de convienta dar nu este adevarat acest lucrul iel a fost ne voit sa vin refugiat in Grecia ca sa putem sta impreuna iar eu a trebuit sa plec din tara mea cu copii sa me stabilim in alta tara pentru problema aceasta si sa iau copii de la scoala din Romania sa ii dau in Grecia din care noi nici nu stim limba si am
Citește mai mult
intampinat multe probleme cu copilul la scoala acolo in Grecia si eu am ramas fara loc de munca si in Grecia nu ma angajeaza nimeni ca nu stiu limba ,iar acum sunt in sarcinata in 2 luni si vrem sa venim in Romania cu toti ca nu ne acomodam cu limba cu traiul am incercat sa merg la ambasada din Grecia Atena si acolo tot asa refuza viza sotului meu ca spune ca este terorist.Noi traim cu speranta ca intr-o zi ne va ajuta cineva daca aude de situatia noastra.
Eu am scris si la presedintele Romanie sa spun despre problema mea si memori peste memori la IGI si tot de geaba.
va multumim pentru intalegere.
Citește mai mult
DE BOALA CU MARIREA LA 500RON .SUNT SINGUR MA PARASIT COPII ZICAND CA EU AM AMORATO PE MAMASA EU NU MAI POT TRAI ASA VA ROG SA MA AJUTATI ESTE DREPTUL MEU ,,MA CONDAMNAT CU SUSPENDARE 1 SI 9 LUNI AN CARE EU NUI AM AVUT CE PUNE PE MASA , MEDICAMENTE ,ECT PLUS 3 ANI DE CONTROL ,VA MULTUMESC PENRU AJUTOR ...ASTEPT RASPUNS VA ROG DIN SUFLET .CU STIMA SI RESPECT. GAVREA IULIU .SANDRA .BLC.B2 AP11 ATJ2 JUD TIMIS COD POSTAL 307065