cheltuieli de executare silită, sumele de bani necesare îndeplinirii procedurii de executare silită şi care sunt avansate de către partea care solicită îndeplinirea actului sau activităţii care interesează executarea silită. Pentru actele sau activităţile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditorul urmăritor. în final, c.e.s. sunt suportate, în principiu, de către debitorul urmărit, care, comportându-se în mod culpabil, n-a înţeles să execute voluntar obligaţiile stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, prin executare voluntară. Debitorul nu va plăti aceste sume când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. Acordarea c.e.s., la fel ca şi acordarea cheltuielilor de judecată, se face numai la cererea celui interesat. Sumele ce urmează a fi plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor justificative ale cheltuielilor făcute, prezentate de partea interesată; pentru sumele astfel stabilite, procesul-verbal constituie titlu executoriu; creditorul nu poate cere cheltuieli în cazul în care procedura de urmărire silită încetează sau este anulată ca urmare a unei contestaţii la executarea silită. în cazul urmăririi silite mobiliare, dacă după adjudecarea bunului, adjudecatarul nu depune preţul, se va relua licitaţia sau, după caz, o altă modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar va fi răspunzător atât de scăderea preţului obţinut la a doua vânzare, cât şi de cheltuielile făcute pentru aceasta; sumele se vor stabili de către executorul judecătoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu; de asemenea, dacă adjudecatarul imobilului nu va depune preţul la dispoziţia executorului judecătoresc în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, el fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventuala diferenţă de preţ; adjudecatarul va putea să achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie; dacă la noul termen de licitaţie imobilul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea imobilului; suma datorată se stabileşte de executor prin procesul-verbal de licitaţie, care constituie titlu executoriu. C.e.s. constau din: a) taxele de timbru; sunt supuse acestor taxe, în cadrul procedurii de executare silită, notificările şi somaţiile comunicate prin executorul judecătoresc, cererile de înfiinţare a popririi, cererile pentru învestirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătoreşti sau a oricăror înscrisuri care nu sunt executorii; b) cheltuielile de deplasare (constând în cheltuieli de transport, de cazare şi eventual diurnă pentru executorul judecătoresc), care se percep în cazul în care locul de îndeplinire a actelor de procedură este situat în afara localităţii sediului organului de executare; c) onorariul de avocat, în cazul în care creditorul urmăritor a recurs şi la serviciile unui avocat în vederea realizării creanţei sale; d) alte cheltuieli ocazionale de îndeplinirea procedurii de executare silită, cum ar fi cele ivite în cazul strămutării bunurilor sechestrate de la locul unde s-au urmărit, plata custodelui numit, cheltuielile de publicitate ale licitaţiei, precum şi orice alte cheltuieli pe care le implică valorificarea bunurilor sechestrate. Potrivit art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, cu respectarea următoarelor condiţii: a) pentru sumele mai mici de 50.000 lei, onorariul poate fi de până la 10%; b) pentru sumele cuprinse între 50.001 şi 80.000 lei, onorariul este de 3%; c) pentru sumele cuprinse între 80.001 şi 100.000 lei, onorariul este de 2%; d) pentru sumele ce depăşesc 100.000 lei, onorariul este de 1%. Ministrul Justiţiei va stabili onorarii minimale şi maximale pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, precum şi posibilitatea achitării acestora în mai multe tranşe. Astfel, prin ordin al ministrului justiţiei au fost aprobate onorariile minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, iar pentru persoanele cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, onorariile minimale şi maximale se stabilesc la jumătate din onorariile minimale, respectiv maximale, prevăzute în anexă. Dovada veniturilor sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se face cu declaraţie pe propria răspundere a persoanei cu astfel de venituri, aceasta având obligaţia de a depune şi un certificat de atestare fiscală eliberat de administraţia financiară. Onorariile pot fi achitate şi în tranşe, care nu pot fi mai multe de patru, până la sfârşitul executării silite. Aceste dispoziţii nu se aplică în situaţiile în care debitorul este solvabil. Executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de plata anticipată a onorariului [v. şi lichidarea cheltuielilor de executare].
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Cheltuieli de executare silită
